Filmele romanesti sunt laudate de The Guardian. Aparem intr-un top important

The Guardian a realizat un top al celor mai importante miscari din cinematografia europeana, in care se afla si filmele romanesti din noul val.
 

 Publicatia britanica a identificat cinci curente care definesc industria filmului de pe Batranul Continent.

"De la expresionismul german la noul val romanesc, iata ghidul miscarilor care au modelat cinematografia europeana si au inspirat o lume intreaga", scrie The Guardian.

Expresionismul german

Cu radacini in poezia de la debutul secolului si in artele vizuale, care au pus un accent mai mare pe emotii si idei, expresionismul german a inflorit in industria cinematografica dupa Primul Razboi Mondial, noteaza sursa citata. "Acest stil s-a integrat perfect in atmosfera anilor 1919 - 1933, perioada cunoscuta ca Republica de la Weimar, cu decoruri in miscare, umbre care se retrag si expresii facial bantuite.

Toate acestea au dat viata fricilor, traumelor si problemelor economice de dupa razboi. Scenarii de cosmar au fost din abundenta in filme precum Cabinetul doctorului Caligari al lui Robert Wiene (1920), Nosferatu al lui FW Murnau (1922) si Metropolis al lui Fritz Lang (1927) . Toate acestea au influentat generatii intregi de regizori de mai tarziu", puncteaza The Guardian.

Neo-realismul italian

In timp ce regizorii germani au reactionat la Primul Razboi Mondial prin retragerea in starile interioare tumultoase, italienii au mers in cealalta directie, remarca The Guardian. Regizorii din tara peninsulara, satui de dominatia Hollywood-ului din perioada fascista, au decis sa prezinte "adevarata Italie".

Regizori precum Roberto Rossellini, Vittorio De Sica si Luchino Visconti au filmat in principal pe strazi, prezentand in peliculele lor saracia, opresiunea si nedreptatile. Adesea, au distribuit actori neprofesionisti in rolul importante.

Nouvelle Vague

Noul val al flmului francez a maturat lumea ca un tsunami, sustine The Guardian. A inceput sa cunoasca succesul in 1959, gratie unor capodopere precum Cele patru sute de lovituri, Hiroshima, Mon Amour si Les Cousins. Scenele se derulau rapid, echipamentul cu care se faceau filmarile nu era scump.

Miscarea a spart tiparele cinematograiei prin tehnicile de montaj si prin firul narativ specific, care aborda intr-un mod inedit schimbarile vremii. Influentele acestei miscari se resimt in filme mai noi precum Bonnie and Clyde sau Pulp Fiction.

Dogme 95

Inspirat partial de eseul lui Francois Truffaut din 1954, Une certaine tendance du cinema francais, care a precedat noul val francez, regizorii danezi Lars von Trier si Thomas Vinterbergau au scris manifestul Dogme 95 si au anuntat o noua si provocatoare miscare cinematografica, la Paris, in martie 1995.

Fara efecte speciale, fara prea multa editare audio si folosind lumina naturala, acestia doreau filme care sa aiba o viziune cat mai pura, aminteste sursa ctata. 10 ani a durat acesta miscare, timp in care au fost lansate 35 de productii atribuite acestui stil.

Noul val romanesc

"Inca de la Moartea domnului Lazarescu, pelicula lui Cristi Puiu, care a avut premiera la Cannes, in 2005, filmul romanesc a experiementat o perioada fertila, care este remarcabila atat prin calitatea regiei, cat si prin faptul ca parca ne-a lovit de nicaieri", noteaza The Guardian.

Totusi, a doua parte nu e adevarata. Avem o traditie cinematografica a secolului XX, care insa a fost umbrita de productiile tarilor vecine si de dictatura lui Nicolae Ceausescu. Insa perioada comunista a fost ofertanta pentru cinematografia romaneasca, inspirand bijuterii precum 4 luni, 3 saptamani si 2 zile si aducand in lumina reflectoarelor regizori talentati precum Cristi Puiu, Radu Muntean si Cristian Mungiu, toti emblematici pentru filmul romanesc al secolului XXI, incheie sursa citata. ziare.com