Biserica Bărăţia

 Pe Bulevardul Ion C. Brătianu, peste drum de Palatul Voievodal din Curtea Veche şi în apropiere de Calea Moşilor - Vechiul Pod al Târgului de Afară, se află Biserica „Sancta Maria Gratiarum/ Sfânta Maria a Harurilor”, cunoscută sub numele de „Bărăţia”. Biserica este deosebită prin faţada simplă, albă, care se detaşează din grupul de clădiri alăturate.
Cea mai veche atestare scrisă a unei biserici romano-catolice în Bucureşti datează din anul 1578, la data de 24 februarie. Atunci a fost menţionată o biserică din lemn a catolicilor, care cel mai probabil era slujită de fraţi misionari franciscani.
În anul 1595, oastea lui Sinan Paşa a ocupat Bucureştiul şi a ars şi prădat oraşul, fiind afectată biserica Bărăţia şi apoi părăsită. În anul 1600 otomanii ocupă din nou oraşul şi biserica este pusă sub presiune. În anul 1629, la data de 9 iulie, catolicii din Bucureşti reuşesc să primească aprobare de la sultan, cu ajutorul domnitorului Ţării Româneşti, să ridice o nouă biserică.

În perioada 1633-1637, noua biserică este ridicată de către bogatul negustor veneţian Bartolomeo Locadelii, având sprijinul principelui-domnitor Matei Basarab. În anul 1659 biserica a fost arsă de tătari. Misionarul Thomassy cere ajutor pentru ca lăcaşul să fie din nou refăcut şi până în anul 1666 este terminat, datorită sprijinului primit de la negustori şi meşterii chiproviceni din „Provincia Bulgaria”. Nu ştim exact din ce a fost construită biserica, însă există indicii că ar fi fost din piatră.
În perioada următoare au mai existat se pare încercări de refacere a bisericii, dar în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino, biserica Bărăţiei era ruinată. În anul 1707 ansamblul avea o incintă patrulateră de tip mănăstiresc, ce cuprindea case pentru administraţie, pentru catehizarea copiilor şi locuinţe pentru fraţii misionari veniţi în vizită.
Dimitirie Papazoglu scrie în „Istoria fondărei oraşului Bucureşti” că Bărăţia sau Biserica Catolicilor a fost fondată de un italian, anume Delcioaro, în vremea lui Ştefan Vodă Cantacuzino, cu „berat” de la Poarta Otomană, şi de aceea i s-a pus numele de Bărăţie, adică document, autorizaţie.
În anul 1847 a avut loc un incendiu, în urma căruia biserica a fost grav afectată. Prin efortul financiar al casei imperiale, biserica a început să fie refăcută, iar apoi a fost înzestrată, în anul 1855, cu un clopot mare dăruit de împăratul Franz Josef, dar şi cu alte lucruri necesare. În anul 1928, biserica şi turnul sunt restaurate de către Carol Cortobius, conferindu-le un aspect plăcut care se păstrează şi astăzi.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3508

Sursa foto: wikimedia.org