Casa Memoriala Mihail Sadoveanu – Iasi

In vila cu “turnisor patrat”, situata in Copou, in zona Institutului Agronomic, scriitorul s-a stabilit cu familia sa numeroasa in 1918 si a locuit aici pina in 1936, cand s-a mutat la Bucuresti. Casa a apartinut candva lui Mihail Kogalniceanu. Tot aici a locuit in timpul primului razboi mondial marele muzician roman George Enescu.In aceasta casa Sadoveanu a scris aproximativ 35 de opere, din care “Strada Lapusneanu”, “Venea o moara pe Siret”, “Hanu-Ancutei”, “Zodia Cancerului”, “Baltagul”, primele doua parti din “Fratii Jderi” etc. si era mereu vizitat de numerosi prieteni, personalitati ale vietii culturale romanesti.

Descriere Muzeul Casa Memoriala Mihail Sadoveanu

Muzeul Casa memoriala Mihail Sadoveanu a fost donata statului pe timp nelimitat pentru a fi folosita ca muzeu. Muzeul pastreaza ambianta de epoca si expune obiecte memoriale: portretele parintilor, portret si bust ale scriitorului, o icoana din secolul al XVIII-lea, o masa florentina, un sah de fildes, pianul, sabia de samurai, obiecte de vanatoare si pescuit; carti, editii princeps (61); volume de documente istorice de la 1500.
Cele sapte incaperi ale muzeului au fost amenajate astfel: documente privind istoricul casei si a personalitatilor care au locuit-o; anii de scoala si debutul scriitorului; documente, lucrari de arta, obiecte personale privind familia, cartile de inceput ale scriitorului; camera de primire a musafirilor si lucrari din perioada de apogeu a creatiei sadoveniene; Sadoveanu – pescar, vanator si sahist; Sadoveanu in arta plastica; camera de raritati. Cladirea este monument de arhitectura, construita de Mihail Kogalniceanu in 1842. In timpul primului razboi mondial a locuit aici George Enescu, apoi, intre 1918-1936, Mihail Sadoveanu. In 1950 scriitorul o doneaza Institutului Agronomic Iasi. Pana in 1980 casa a servit ca sediu al Institutului de lingvistica, istorie literara si folclor al Academiei si Institutului de antropologie. A fost restaurata intre anii 1978-1980. Valorifica expozitional manuscrise, editii prime, fotografii originale, unelte de vanatoare si pescuit, mobilier, vestimentatie, lucrari de arta plastica (O. Bancila, A. Baiesu), grup statuar. Cladirea din dealul Copoului a apartinut, in veacul trecut, istoricului M. Kogalniceanu. Intamplarea a voit ca Mihail Sadoveanu sa paseasca in noua sa casa de la Copou, in 1919, intr-un moment in care George Enescu era pe punctul de a se deslipi de o resedinta care ii devenise draga si in care compusese si cantase timp de trei ani, cand se stabilise momentan in Iasi de pe urma celui dintai razboi mondial. Vreme de mai multe luni de zile, Euterpe si Erato au prezidat deci amandoua intr-o aceeasi casa. In cele din urma insa, muza lui Mihail Sadoveanu a ramas sa stapaneasca singura si timp de doua decenii a vietuit nestingherita in acest cadru, inspirandu-l pe cel mai mare prozator al poporului nostru. Mihail Sadoveanu (nascut la 5 noiembrie 1880, Pascani – decedat la 19 octombrie 1961, Bucuresti) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic roman. Este considerat unul dintre cei mai importanti prozatori romani din prima jumatate a secolului XX. Opera sa se poate grupa in cateva faze care corespund unor directii sau curente literare dominante intr-o anumita epoca: o prima etapa samanatorista, cea de inceput, a primelor incercari, nuvele si povestiri, o a doua mitico-simbolica, din perioada interbelica (reflectata in romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum si o ultima faza care corespunde realismului socialist, in acord cu perioada socialist-comunista la care Sadoveanu va adera ideologic. In 1947, Mihail Sadoveanu a donat domeniul Institutului de Agronomie din Iasi. Castelul cu turn cunoaste acum o noua etapa a istoriei sale. In prima duminica a lunii mai in care arborii din curte infloresc, aici se organizeaza traditionala, de acum, “Sarbatoare a liliacului”.
La 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoaste momentul sarbatoresc al inaugurarii sale ca Muzeu Memorial Mihail Sadoveanu. Sunt prezenti la festivitate: fiica scriitorului, Profira Sadoveanu, sotia sa, Valeria Sadoveanu, I.P.S. Teoctist, Mitropolitul Moldovei si Sucevei scriitori si oameni de cultura, oficialitati din Iasi, un numeros public. Gazde sunt muzeografii Muzeului Literaturii Romane din Iasi, cei care, cu efort si staruinta, au dat cladirii destinatia si infatisarea de astazi. Ansamblul sculptural (autor Dan Covataru) din gradina muzeului pastreaza cu piosenie urna funerara cu ramasitele pamantesti ale Valeriei Sadoveanu.

Sursa: turismland.ro