Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei, sau Cetatea Sucevei cum este denumita mai simplu, este o constructie medievala, localizata in partea estica a orasului Suceava, situat in nord-estul Romaniei, pe un platou aflat la o altitudine de 70 metri fata de Lunca Sucevei, loc cu peisaje pitoresti de unde se poate vedea intrega vale a Sucevei.

Descriere Cetatea de Scaun a Sucevei
Denumirea de Cetate de Scaun este folosita dat fiind faptul ca in Suceava au existat doua cetati, Cetatea de Scaun si Cetatea de Apus, sau Cetatea Scheia, ambele ridicate in timpul domnitorului Petru I Musat. Constructia facea parte dintr-un sistem de fortificatii dezvoltat in a doua jumatate a secolului al XIV-lea in Moldova, in timpul pericolului reprezentat de Imperiul Otoman. Acest sistem de fortificatii din epoca medievala cuprindea mai multe asezari de tipul curtilor domnesti, a cetatilor de importanta strategica sau a manastirilor, fortificate cu ziduri masive de piatra, santuri adanci sau valuri de pamant. Cetatea Sucevei a fost fortificata in secolul al XV-lea de catre Stefan cel Mare si distrusa in secolul al XVII-lea de catre Dumitrascu Cantacuzino, in prezent aflandu-se in ruine. Constructia a fost inclusa in anul 2004 pe Lista Monumentelor Istorice.

Prima atestare documentara a Cetatii Suceava dateaza din anul 1388, de pe vremea domniei lui Petru Musat, intrucat au fost descoperite mai multe monede de argint datand din timpul acestui domnitor. Acesta a construit un castel fortificat, utilizat ca si resedinta voievodala, cu ziduri groase de aproximativ 2 metri din piatra, caramida si barne din lemn, iar pe latura estica a fost sapat un sant de aparare de o adancime de aproape 10 metri. In urma cercetarilor arheologice desfasurate aici au fost constatate mai multe etape in constructia cetatii, ridicate pe o portiune unde a existat un palc de padure defrisat. Castelul avea in interior o curte spatioasa si mai multe incaperi utilizate de membrii familiei domnitorului, magazii, un paraclis si o inchisoare. Alexandru cel Bun a contribuit si el la fortificarea cetatii prin dezvoltarea sistemului de aparare, insa cel care a inteles cel mai bine necesitatea construirii cladirilor fortificate a fost Stefan cel Mare, care a ridicat primele manastiri fortificate si a intarit cetatile existente, printre care si Cetatea Sucevei, in interiorul careia a mai ridicat un zid cu o inaltime de 15 metri si o latime de aproximativ 2 metri, intarit cu turnuri. In anul 1476, cand cetatea a fost asediata de turci, Stefan cel Mare a constatat ca ceea ce construise nu era suficient, urmand astfel o noua etapa de intarire a cetatii, in urma careia zidurile ai ajuns la o grosime de mai mult de 3 metri jumatate. In urma acestor modificari, cand cetatea a fost din nou asediata de turci nu a mai reusit sa fie pradata.

Cetatea de Scaun a Sucevei avea mai  multe elemente componente. Pe latura estica, alcatuita din trei etaje se gaseau apartamentele domnesti, o camara pentru alimente si un paraclis, ai carui pereti erau acoperiti cu o pictura in fesca. In partea vestica, la subsol se afla o pivnita, iar la parter o sala foarte mare unde se intrunea Sfatul Domnesc. Pe latura sudica erau localizate baia domneasca si o inchisoare, iar in nord nu existau incaperi, ci doar un zid al fortificatiei. Restul incaperilor din cetate erau destinate soldatilor care aparau cetatea in timpul asediilor.

Domnitorii care au urmat dupa Stefan cel Mare nu au mai contribuit in mare masura la fortificarea cetatii, iar de-a lungul anilor, in urma numeroaselor atacuri si asedii care au avut loc asupra constructiei aceasta a avut de suferit. In anul 1673, dupa o perioada de asediu de sase luni, domnitorul Dumitrascu Cantacuzino a primit ordin din partea ostilor turcesti sa darame cetatea. Dupa acest eveniment si dupa un cutremur puternic din anul 1684, din falnica Cetate a Sucevei au ramas doar ruinele, ramanand asa timp de mai mult de doua secole. Abia la inceputul secolului al XX-lea, arhitectul austriac Karl Romstorfer a realizat aici lucrari de restaurare a Cetatii de Scaun si a consolidat portiunile amenintate de prabusire.

In anul 2004, cand s-au comemorat 500 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare au fost finantate de stat lucrari prin care s-a realizat o restaurare partiala a cetatii si a fost aplicata o placa memoriala din marmura pe zidul de la intrarea in cetate. Incepand cu urmatorul an, au inceput sa fie organizate aici expozitii de pictura sau pe diverse alte teme.

Partial restaurata, cetatea ofera turistilor oportunitatea de a-si crea o imagine despre ceea ce a insemnat viata voievozilor si locuitorilor Moldovei de acum cateva secole.

 

Sursa: turismland.ro