Conacul Rosetti Solescu – Vaslui

Conacul Rosetti Solescu este un conac in ruine care se afla in satul Solesti din judetul Vaslui (la o distanta de 15 km de Vaslui, pe DN 24, spre Iasi) si care a fost construit de catre familia Rosetti-Solescu in secolul al XIX-lea. Ansamblul curtii boieresti de la Solesti se afla pe “Lista monumentelor istorice din judetul Vaslui 2004″ la nr. 400.

Descriere Conacul Rosetti Solescu

Conacul Rosetti Solescu a fost construit la inceputul secolului al XIX-lea (in jurul anului 1827) de catre postelnicul Iordache Rosetti, descendent din marea familie boiereasca Ruset (Roset), de origine domneasca, ramura Solescu. Cladirea conacului a fost construita din caramida, pe fundatie de piatra, in stilul arhitecturii moldovenesti, imbinand elemente traditionale cu cele ale stilului neoclasic, predominant in Europa acelor vremuri. Conacul are trei nivele (demisol, parter si etaj), camerele fiind grupate in jurul unui hol central, din care se accede in toate camerele prin intermediul culoarelor. In holul central se afla o scara monumentala de lemn cu balustrada sculptata. Latura de est a fatadei are o bolta de trasura cu arcade la parter si o terasa neacoperita la etaj. El este compus din patru monumente cu acelasi regim: conacul propiu zis, parcul cu arbori seculari, zidul de incinta si Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, aflata la est de conac.
In acest conac, a locuit familia postelnicului Iordache Rosetti cu sotia sa, Ecaterina (Catinca), si cu cei cinci copii (3 baieti – Constantin, Theodor si Dumitru; si 2 fete – Elena si Zoe). Aici a avut loc la data de 30 aprilie/12 mai 1844 cununia religioasa a Elenei Rosetti cu Alexandru Ioan Cuza, pe atunci presedinte al Judecatoriei Covurlui. Dupa moartea postelnicului Iordache Rosetti la 10 ianuarie 1846, in conac a locuit singura sotia sa, Ecaterina. Aceasta a murit la 11 aprilie 1869, mosia si conacul de la Solesti fiind mostenite de fiul ei, Theodor. Cum acesta nu avea posibilitatea sa se ocupe cu intretinerea mosiei, a vandut mosia si conacul catre fratele sau mai mare, Constantin. Dupa moartea acestuia din urma, mosia a fost mostenita de fiul sau, Gheorghe Rosetti Solescu, fost ministru plenipotentiar al Romaniei la Sankt Petersburg timp de 40 de ani, apoi de fiul sau, Theodor Gh. Rosetti. La data de 30 aprilie 1909, au fost aduse aici ramasitele pamantesti ale Elenei Cuza, care au fost inmormantate in curtea bisericii, langa cele ale mamei sale. Fiul lui Theodor Gh. Rosetti, Georges Rosetti, a plecat in Franta imediat dupa venirea comunistilor la putere. Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, in anul 1949, conacul a fost nationalizat de stat si trecut in proprietatea Sfatului Popular al comunei Solesti, aici functionand scoala satului (1948-1977). Afectata de cutremurul din 4 martie 1977, cladirea a fost transferata catre Muzeul Judetean Vaslui, dar lucrarile de restaurare a conacului nu au fost finalizate.
Dupa rasturnarea regimului comunist, conacul a fost revendicat de catre urmasii familiei Rosetti Solescu, stabiliti in Germania sau Franta, acestia cerand statului roman 200.000 de dolari pentru a vinde cladirea.
Ca urmare a situatiei juridice neclare a conacului, acesta a inceput sa se degradeze, astazi fiind practic o ruina. Conacul a fost vandalizat de oameni: zidurile sunt fisurate si partial cazute, tabla din arama de pe acoperis a fost inlocuita cu una ruginita si sparta pe alocuri, plafoanele sunt prabusite, pardoselile si tamplariile din lemn au fost furate de localnici si puse pe foc. De asemenea, copacii din parcul conacului, unii cu valoare istorica, au fost taiati de localnici. In partea de est a curtii boieresti, Ecaterina Rosetti (vaduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu si mama doamnei Elena Cuza) a construit intre anii 1859-1860 o biserica-paraclis cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Dupa finalizarea constructiei, au fost mutate intr-o cripta aflata in partea de sud a pronaosului bisericii osemintele postelnicului Iordache Rosetti si a mamei sale Catrina Gavrilita Catargi, ambii decedati la 10 ianuarie 1846. Cele doua morminte au fost acoperite cu lespezi funerare. Biserica a fost construita din caramida pe fundatie de piatra, fiind initial acoperita cu sindrila. Ea are forma de nava dreptunghiulara, cu absida altarului semicirculara, turn-clopotnita deasupra pronaosului si intrare prin partea de vest. In decorarea frontoanelor s-au folosit elemente de stil neoclasic: fronton sprijinit pe doi stalpi, ferestre cu deschidere in arc, profile simple sub cornisa, friza de arcaturi la turn. Biserica a indeplinit functia de paraclis al curtii boieresti pana in anul 1893, cand Gheorghe Rosetti-Solescu, proprietarul mosiei Solesti, ministru plenipotentiar la Sankt Petersburg, a donat-o satului, aceasta devenind biserica parohiala.
Biserica a suferit mai multe reparatii in decursul timpului, astfel, turnul clopotnita a fost reparat in anul 1900 si refacut in 1945, acoperisul de sindrila a fost inlocuit in 1902 cu unul de tabla, in 1960 s-au facut interventii la fronton. Biserica a fost consolidata in anul 1988. Biserica adaposteste valoroase obiecte de cult, printre care mentionam o evanghelie argintata, un chivot de argint si o dvera plusata despre care se spune ca ar fi donatia Doamnei Elena Cuza, carti vechi cu litere chirilice (legate in piele), vesminte din matase naturala. In curtea bisericii se afla inmormantati mai multi membri ai familiei boieresti Rosetti-Solescu: Doamna Elena Cuza, sotia domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1825-1909), mama sa Ecaterina Rosetti (1800-1869), fiica logofatului Dumitrache Sturza, Gheorghe Rosetti (1853-1916) si sotia sa Olga Giers-Rosetti (1853-1924), fiica ambasadorului francez la Petrograd.

Sursa: turismland.ro