Curtea Domnească şi Ansamblul Mănăstirii „Negru – Vodă”

 Mănăstirea „Negru Vodă” din Câmpulung Muscel a fost ctitorită de Radu Negru Voievod în anul 1215. Cunoscută în trecut ca Mănăstirea Câmpulung, aceasta a fost reconstruită de Matei Basarab pe locul fostei reşedinţe a primilor domni ai Ţării Româneşti. Biserica voievodală a fost refăcută pe vechile fundaţii de două ori, în secolul al XVII-lea şi al XIX-lea, fiind ctitorită de voievozii Basarab I, mort la Câmpulung şi Nicolae Alexandru Basarab.
Conform cercetărilor arheologice, biserica avea iniţial un plan bazilical, cu trei nave şi un pronaos. În colţul pronaosului se afla o scară care conducea spre turn. Acest monument arhitectural, sinteză remarcabilă a elementelor occidentale şi a celor bizantine, este unicat în România. Biserica ortodoxă, realizată în întregime din blocuri de piatră făţuită, confirmă prestigiul şi autoritatea domniei, într-un oraş unde se aflau în trecut două lăcaşuri de cult catolice importante.
În anul 1628, biserica este afectată de un cutremur şi de aceea, între anii 1635 şi 1638, este în întregime refăcută. Noul lăcaş de cult, ridicat din material provenit de la vechea construcţie, avea deasupra compartimentelor laterale ale altarului o turlă sprijinită pe patru stâlpi de zid şi două turle mai mici. Scara din interiorul bisericii ducea în clopotniţă, întreg edificiul fiind ridicat din piatră făţuită, cu brâu median de piatră.
Actualul ansamblu al Mănăstirii Negru Vodă nu mai păstrează niciuna dintre construcţiile secolului al XIV-lea. Se spune că lăcaşul era atunci înconjurat de un zid de piatră, la o distanţă de 12-14 metri, pe întreaga latură de sud fiind descoperite urme ale unui val de pământ cu pietre, întărit cu lemn şi lat de peste 8 metri. În partea estică a ansamblului au fost descoperite urmele unui edificiu rectangular ce măsura aproximativ 10 metri despre care se crede că făcea parte din construcţiile reşedinţei domneşti din secolul al XIV-lea, împreună cu alte rămăşiţe găsite mai spre sud. Conform cercetătorilor, acest edificiu avea ziduri de piatră şi păstra la interior urme de tencuială, fiind pardosit în interior cu cărămizi.
Începând din 1635 şi până în 1648, structura ansamblului din jurul curţii domneşti a fost schimbată complet. Una din principalele clădiri ridicate de Matei Basarab aici a fost casa descoperită în partea de sud vest a bisericii, numită Casa Egumenească. Aceasta are o pivniţă acoperită cu o boltă semicilindrică şi o intrare boltită spre est, deasupra căreia se ridică patru încăperi cu două coridoare.
Turnul–clopotniţă domină ansamblul pe latura de vest. Acesta are o înălţime de 30 de m şi un plan pătrat. Exteriorul turnului este decorat cu bumbi de ceramică smălţuită şi registre suprapuse de arcaturi separate de brâie.
La Mănăstirea „Negru Vodă” a fost instalată de către voievodul Matei Basarab o tipografie, iar pentru necesităţile acesteia a fost înfiinţată pe râul Târgului şi o moară de hârtie. Tot Matei Basarab a mutat lângă Mănăstirea „Negru Vodă” şi târgul de Sfântul Ilie, ridicând aici un han şi câteva prăvălii, în partea de nord est a ansamblului. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pe locul construcţiilor ridicate în secolul al XVIII-lea a fost construit Liceul „Dinicu Golescu”, fapt ce a dus la deteriorarea unor vestigii importante ale vechii reşedinţe domneşti de la Câmpulung Muscel.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 4510.