Lacul Izvorul Muntelui – Bicaz

Lacul Izvorul Muntelui (cunoscut si sub denumirea de Lacul Bicaz) este un lac de acumulare aflat pe raul Bistrita la cativa kilometri in amonte fata de orasul Bicaz. Apa acumulata in lac este folosita pentru producerea de energie electrica in centrala hidroelectrica „Bicaz-Stejaru”. Centrala are o capacitate de 210 MW. Barajul uneste Muntele Gicovanu cu Obcina Horstei. A fost construit intre 1950-1960, are o inaltime de 127m, o lungime de 435m si o latime maxima la baza de 119m. Lacul in sine are o lungime de 40 km, o suprafata de 33 km² si un volum maxim de apa de 1.250 milioane m³.

Descriere Lacul Izvorul Muntelui

Situat pe cursul superior al raului Bistrita, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelasi nume. Din el se alimenteaza centrala hidroelectrica Bicaz – Stejaru, echipata cu sase generatoare. Suprafata lacului variaza in functie de regimul de exploatare, fiind maxima cand panza de apa se ridica pana la cota maxima a barajului, situata la 516m altitudine si minima (cca. 17 kmp) cand aceasta coboara pana la nivelul gurii de intrare a apei in canalul de aductiune, situat la 434m altitudine. Perimetrul mediu al lacului este de aproximativ 71 km. Fauna lacului este alcatuita din mreana, clean, lostrita, scobar, moioaga, babusca, pastrav indigen, pastrav de lac si pastrav curcubeu, oblet, porcusor, platica. De altfel aici exista amenajata si o crescatorie de pastrav (Potoci). In anul 1993 celebrul J.Y. Cousteau, insotit de o parte din echipa sa, s-a aflat pentru cateva zile la Statiunea de Cercetari Biologice Potoci – Bicaz a Universitatii “Al.I.Cuza”, unde a efectuat cateva scufundari in lacul Bicaz (singurul loc din Moldova unde se efectuau scufundari). Din portul amenajat in vecinatatea barajului se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot inchiria barci, hidro-biciclete. Pentru turisti exista de asemenea posibilitatea cazarii fie la motel, fie la casute. Lucrarile de constructie la amenajarea hidro-energetica au inceput in luna noiembrie a anului 1950, an in care a fost aprobat Planul de electrificare al tarii. Costurile realizarii proiectului au fost de aproximativ 1,7 miliarde de lei (bani socotiti la valoarea de atunci) si au insemnat pierderea a sute de vieti omenesti in timpul lucrarilor. Aici au muncit mii de detinuti (majoritatea lor, in primii ani de santier, au fost detinuti politici cu inalta pregatire de specialitate), militari in termen si brigadieri. Pentru realizarea constructiei au trebuit stramutate aproape 20 de sate. Doua dintre acestea, Rapciunita si Carnu, au disparut in totalitate. Au fost stramutati peste 18.000 de locuitori din aproape 2.300 de gospodarii. Pentru alimentarea cu energie electrica a santierului s-a utilizat o centrala Diesel de cca. 6 MW. Ulterior, la finele anului 1957, a fost pusa in functiune linia de 110 kV Roman – Stejaru asigurandu-se astfel necesarul de electricitate pentru lucrari. In august 1960 sunt puse in functiune liniile electrice de 110 kV Stejaru – Suceava si Stejaru – Falticeni (in 1960 aceasta va trece la 220 kV devenind prima linie electrica aeriana LEA de 220 Kv din tara). Cateva luni mai tarziu pornea prima turbina de la centrala Bicaz – Stejaru. In 1953 este data in functiune fabrica de ciment de la Bicaz care va asigura necesarul de ciment pentru realizarea proiectului (fabrica de ciment de la Tasca va fi pornita ulterior, abia in 1979). Realizarea proiectului nu a fost lipsit de evenimente: de la restrictia generalizata de introducere a bauturilor alcoolice in zona vreme de doi ani sau groaznica explozie a unei pungi de gaze in tunel (soldata cu aproximativ 30 de morti), pana la inundarea centralei ce poarta numele lui Dimitrie Leonida (unicul necaz de amploare din istorie). Lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui s-a “nascut” oficial la 1 iulie 1960 (in prezenta lui Dimitrie Leonida), odata cu inchiderea ultimei porti a barajului. In luna octombrie a aceluiasi an (01.10.1960), primul hidroagregat de 27,5 MW incepea sa produca energie electrica. Lucrarea finala avea sa depaseasca cu mult proiectul initial imaginat de Dimitrie Leonida cu mai bine de 50 de ani inainte, facand posibila electrificarea intregii zone Bicaz.
Barajul de la Izvorul Muntelui este prevazut cu seismograf de mare precizie si nu s-a confruntat niciodata cu probleme majore, nici macar in timpul devastatorului cutremur din 4 martie 1977. Tot ceea ce s-a realizat a fost in conformitate cu planurile de constructie si nu s-au facut compromisuri la calitatea lucrarilor (asa cum s-a intamplat cu multe alte lucrari executate in timpul comunismului). Lucrarile au fost finalizate in anul 1961.

 

Sursa: turismland.ro