Manastirea Agapia – Neamt

Situata la 9 km de Targu Neamt, Manastirea Agapia este o manastire de maici asezata pe valea paraului cu acelasi nume. Manastirea Agapia este recunoscuta ca fiind una dintre cele mai mari manastiri de maici din tara si a fost ctitorita intre anii 1641 si 1643 de catre Hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului roman Vasile Lupu. Cele sapte obiective ce alcatuiesc ansamblul manastirii, au fost inscrise pe lista monumentelor istorice in anul 2004, acestea fiind Biserica Sfintii Voievozi, Paraclisul Nasterea Maicii domnului, Biserica de lemn Sfantul Ioan Bogoslov, Bolnita de Lemn Adormirea Maicii Domnului, Turnul Clopotnita, chiliile si constructiile din incinta ei. Una dintre chilii datand din anul 1885, a fost denumita si transformata in Muzeul Memorial Alexandru Vlahuta, fiind chilia in care locuia scriitorului cand venea in vizita la manastire.

Descriere Manastirea Agapia

Istoria Manastirii Agapia este strans legata de istoria Schitului Agapia Veche sau Agapia din Deal, dupa cum mai era denumita de calugari. Numele manastirii provine de la sihastrul Agapie care a trait in poiana unde se afla astazi Manastirea Agapia Veche. Deoarece manastirea de pe deal era greu accesibila, dupa anul 1600 unii calugari s-au stabilit aici si au construit o biserica de lemn. Pana la inceputul secolului al XIX-lea, Manastirea Agapia a avut obste de calugari. In anul 1803, dorind sa infiinteze un seminar de preoti la Manastirea Socola din Iasi, mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei a dispus ca maicile de la Socola sa se mute la Manastirea Agapia. Printr-un hrisov domnesc al lui Alexandru Moruzi, Agapia a devenit manastire de maici, iar ca stareta a manastirii a fost pusa sora mitropolitului.

Intre anii 1961 – 1965 Mitropolia Moldovei si a Sucevei a facut lucrari de amploare pentru restaurarea si protectia bisericii si a cladirilor Manastirii Agapia. Manastirea a avut o istorie tumultoasa pe parcusul existentei ei, atacurile turcilor din 1671 – 1672, atacurile tatarilor in iarna anului 1674 – 1675, pradarea manastirii de catre poloni in anul 1680, avarierea manastirii de catre ostenii regelui Sobieski in perioada 1689 – 1693 si incendiul mistuitor din 1821.

Principalul element al manastirii este Biserica Sfintii Voievozi, ce are un plan triconc. Edificiul a fost construit din piatra si caramida, cu abside semicirculare si un acoperis cu o turla octogonala pozitionata deasupra naosului. Fatadele bisericii sunt realizate in stil neoclasic, peretele vestic fiind delimitat de doi pilastri corintici. Zidurile acesteia sunt sustinute de trei contraforturi si au o grosime signifianta. In interior, zidul ce separa pridvorul de pronaos a fost inlocuit de trei arce,  ce se sprijina pe doua randuri de coloane dorice. Unul dintre cele mai importante aspecte ale Manastirii Agapia, este inconografia. Picturile interioare ale bisericii au fost realizate de catre marele pictor Nicolae Grigorescu, ce ajunge aici prin intermediul staretei Taveftei Urasche. In timpul realizarii picturilor, intre ce doi a exista un contract semnat la 2 aprilie 1858, Nicolae Girgorescu avand multe ajutoare dintre care amintim de mesterul italian Luis Girardelli. Figurile de sfinti au fost inspirate din aspectul taranilor si tarancilor din satele vecinie, a maicilor sau chiar a vizitatorilor manastirii. In urma contractului, Grigorescu a pictat intre anii 18585 – 1860 interiorul bisericii intr-un stil laic si inspirat din compozitia pictorilor renascentisti, ca Tizian, Rafael Sanzio, Rembrandt sau Leonardo da Vinci. Una dintre operele capitale ale stilului neoclasic romanesc, este reprezentata de pictura Maicii Domnului, datorita minutiozitatii si a perfectiunii tehnice. Pictura murala acopera tot ceea ce inseamna pereti, bolte, cupole, pandativi si arcuri. In peretii laterali ai bisericii, nisa cu ancadramente din piatra sculptata gazduieste mormintele ctitorului Gavriil Coci si a familiei sale (Liliana – sotia, Safta – fiica), la fel si cele a arhiepiscopului Ghedeon si a schimonahiei Elisabeta Costachi.

Biserica Ioan Bogoslov a fost ridicata in anul 1821 si se afla in incinta manastirii spre nord. Pictata de catre ierodiaconul Vartolomeu Florea, lacasul de cult a suferit un incendiu, care insa nu au impiedicat stareta Elisabeta Costache si maica Elisabeta Cerchez sa o reamenajeze. Biserica are doua iconostase, unul in pridvor si altul montat pe arcul altarului. Aceasta are forma de nava, este fara turle si in totalitate construita din lemn.

Biserica de Lemn Adormirea Maicii Domnului poarta hramul cu acelasi nume si a Sfintei Varvara. Ridicata in 1780, aceasta a fost refacuta de catre stareta Elisabeta Cerchez in 1885 si pictata de Constantin Negrescu in 1946. Peretele nordic al pridvorului gazduieste o troita de lemn ridicata in cinstea eroilor cazuti pe campurile de lupta intre 1914 – 1918 si 1944. Temelia bisericii este din piatra de rau, aceasta avand trei turle in forma octogonala. Turnul cu clopotnita se afla pe latura de est a manastirii si are doua etahe cu arcade si coloane de lemn dispuse in linie.

In prezent in incinta Manastirii Agapia se afla peste 100 case calugaresti si singurul seminar de fete din zona Moldovei numit Seminarul Teologic Monahal Sfanta Cuvioasa Parascheva. In manastire traiesc in jur de 300 – 400 de maici, aflandu-se pe locul doi ca populatie dupa Manastirea Varatec.

Manastirea Agapia este strajuita de dealurile Muncelu, Ciungi, Bogoslov si Dealul Crucii. In aproprierea ei, la cativa kilometri se afla o alta manastire frumoasa, Manastirea Secu.