Mănăstirea Frumoasa – Iaşi

Manastirea Frumoasa din Iasi este o manastire de calugarite amplasata pe locul unei foste biserici mai vechi, ctitorie din secolul al XVI-lea a hatmanului Meletie Balica. Asezata pe o terasa cu o altitudine relativa de 8-10 metri fata de sesul Bahluiului, Biserica Frumoasa domina peisajul prin silueta sa zvelta si alba si prin cele patru cupole ale sale, strajuita de un turn impozant si imprejmuita cu un zid de piatra macinat de vreme. Ansamblul Manastirii Frumoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2004.

 

Descriere Manastirea Frumoasa

Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, in preajma anilor 1583-1586, Leonte (cunoscut si sub numele de Meletie Balica), portar al Sucevei si hatman al Moldovei, originar din Tara Romaneasca si descendent din marea familie a boierilor Buzesti, a construit o manastire in apropierea locului unde se afla Biserica Frumoasa de astazi. Biserica ctitorita de hatmanul Balica si de sotia sa, Ana, avea hramul „Sfintii Arhangheli Mihai si Gavriil“ si a fost inchinata Manastirii „Schimbarea la Fata“ din Muntele Sinai. Un document din 9 august 1586 consemneaza faptul ca hatmanul Meletie Balica era atunci mort, iar manastirea fusese deja inchinata. Manastirea zidita de hatmanul Balica a fost infrumusetata de urmasul sau, Isac Balica, mare vistiernic si apoi hatman al Moldovei, decapitat de Stefan Tomsa dupa batalia de la Cornul lui Sas. Cu toate acestea, in veacul al XVII-lea, razboaiele si proasta administrare a averilor sale au dus biserica la starea de ruina. La 12 februarie 1618, domnitorul Gavril Movila a ridicat biserica la rangul de manastire, pastrandu-i inchinarea la Muntele Sinai.
Actuala cladire a bisericii dateaza din perioada 1836-1839, fiind ctitoria egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie, dupa cum arata si pisania care aminteste pe langa Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil, un al doilea hram in cinstea Adormirii Maicii Domnului (Uspenia). Biserica actuala este un monument din prima jumatate a secolului al XIX-lea, construita in stil ucrainean. Fatadele sunt ornate in stil clasic cu panouri si pilastri angajati. Fatada are intrarea decorata cu un inalt portic doric format din patru coloane, cele din mijloc fiind unite printr-o arcada in plin centru. Pe sub streasina biserica este incinsa cu o friza decorata cu palmete si de cornisa cu mutuali. Toate acestea contribuie la formarea aspectului monumental al constructiei. Domnitorul Mihail Sturdza a impodobit interiorul bisericii si a ridicat alaturi, in anul 1833, un mausoleu de marmura alba pentru a adaposti mormintele membrilor familiei sale. Monumentul aminteste de inceputurile sculpturii statuare din Moldova. Dupa o perioada destul de tulbure in istoria sa, aceasta ctitorie voievodala si boiereasca a redevenit manastire, in vara anului 2003, cu binecuvantarea IPS Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei si Bucovinei. In prezent, la Manastirea Frumoasa vietuieste o obste de calugarite care au venit de la Manastirea Varatec din judetul Neamt. Actuala biserica este ctitoria egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie in anul 1836. Cladirea cuprinde o singura nava, flancata de incaperea altarului spre rasarit. Intrarea in biserica este precedata de un frumos portic doric, compus din patru coloane inalte, cele din mijloc fiind legate intre ele printr-o arcada in plin cintru, pe care se sprijina un fronton triunghiular. Stilobatul solid pe care se ridica coloanele ca si friza bogat decorata cu motive ornamentale in forma de frunze de palmier si cornisa cu mutuli se continua de jur imprejurul cladirii sporindu-i aspectul monumental. Deasupra bisericii se inalta patru turnuri false construite dupa modelul turlelor bisericilor rusesti si dispuse in linie; doua mari care exprima in exterior cele doua cupole ale navei si doua mai mici asezate, respectiv, deasupra pridvorului si altarului. Monumentul se prezinta ca o imbinare dintre forme simple, sobre, de factura clasica si forme rasaritene, imprimand bisericii un caracter exotic.
Pictura bisericii este realizata in tempera, in culori vii, fiind bine conservata. La intrare sunt pictate portretele familiei lui Grigore al II-lea Ghica. Pe peretele din stanga este pictat domnitorul (imbracat intr-o tinuta somptuoasa) alaturi de Doamna Zoita si de cei doi copii: Matei Ghica (viitor domnitor al Munteniei: 1752-1753 si al Moldovei: 1753-1756) si Ruxandra. Pe peretele din dreapta, este pictat celalalt fiu al domnitorului, Scarlat Ghica, domnitor al Moldovei (1757-1758) si al Munteniei (1758-1761 si 1765-1766). In pronaos, pe peretele din dreapta, a fost pictat egumenul Ioasaf Voinescu. Acesta a fost zugravit in culori inchise, sobre, tinand in mana ctitoria sa, langa portretul sau aflandu-se urmatoarea inscriptie: „s-a inceput zidirea bisericii la anul 1836 si s-a sfarsit la anul 1841, octombrie 30“. Pe arcul-dublou dintre pronaos si naos, alaturi de cele sapte sinoade ecumenice, a fost zugravit si “Sinodul de la Iasi” (15 septembrie – 27 octombrie 1642), orasul vechi fiind zugravit pe fundal. In incinta Manastirii Frumoasa se afla casa numita „Palatul de pe ziduri“ sau „Palatul Sturdza“, cu parter si etaj. Palatul a fost construit intre anii 1818-1819, dupa planurile arhitectului Martin Kubelka, care a realizat si planurile turnului-clopotnita. „Palatul de pe ziduri“ prezinta o structura tripartita, iar ca o caracteristica aparte a constructiei mentionam faptul ca traditionalul foisor a devenit aici un peron de acces, iar la etaj, o terasa acoperita. Acest edificiu este o constructie cu o arhitectura neoclasica cu parter si etaj avand intrarea principala in curtea manastirii. Palatul a fost o constructie gandita ca un palat din timpul renasterii italiene. Initial fatada opusa intrarii in palat dadea spre gradina si lacul amenajat in jurul manastirii, pe unde se intra cu barca printr-o intrare cum erau cele pentru calesti, care astazi a fost zidita. Astazi aceasta fatada iese din planul zidului manastirii spre exterior. Un alt monument istoric din cadrul Manastirii Frumoase, sunt conform listei monumentelor istorice din judetul Iasi elaborata in anul 2004 de catre Institutul National al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, si asa-numitele Ruine ale Palatului „pentru femei“.
Palatul domnitelor avea doua mari incinte la parter, de unde se putea intra in camerele domnitelor. Sub palat, se aflau niste pivnite, cu mai multe incaperi. Palatul avea tavanul sustinut de pilastri legati intre ei prin niste arcuri de piatra. In prezent, palatul domnitelor aflat la mica distanta de turnul-clopotnita este in ruina. Din constructiile ridicate de catre Grigore al II-lea Ghica, se mai pastreaza astazi zidul de piatra cu metereze care inconjoara incinta, avand o inaltime de 4 metri. Pe latura de vest a incintei, la mijloc, se afla turnul clopotnita, construit in maniera neoclasica, purtand pe cele patru laturi coloane zvelte in stil ionic. Autorul planului turnului clopotnitei este arhitectul Martin Kubelka, care a realizat si planurile „palatului de pe ziduri“. Turnul clopotnita a fost construit intre anii 1819-1833 de catre arhimandritul Ioasaf Voinescu (in locul unui alt turn de piatra care se ruinase), el pastrandu-se si astazi in conditii foarte bune. Pe latura de est a zidurilor de incinta, se poate deschide si astazi o poarta din lemn cunoscuta drept Poarta Spanzuratilor Poarta este confectionata din lemn si are doua usi care se deschid pe interior si se inchid cu un zavor. Totusi, neexistand nici un drum de acces astazi spre aceasta poarta, ea ramane mai tot timpul inchisa. In curtea Manastirii Frumoasa, in partea stanga a bisericii, domnitorul Mihail Sturdza a ridicat un mausoleu de marmura alba pentru mormintele membrilor familiei sale. Mausoleul este realizat in anul 1842 de catre sculptorul italian Francisc Vernetta si are incrustat la baza sa stema Moldovei. Acest monument este unul dintre primele monumente din Moldova, marcand inceputul sculpturii statuilor si a monumentelor de for public. La baza monumentului se afla o placa de marmura alba care pe o parte are incrustata stema Principatului Moldovei asa cum arata ea in prima jumatate a secolului al XIX-lea, iar in partea opusa are inscriptionat un text cu caractere chirilice. In curtea bisericii se mai afla si o cruce ridicata in memoria soldatilor romani cazuti pe front in primul razboi mondial (1916-1918). Crucea este amplasata in fata Palatului de pe ziduri.

 

Sursa: turismland.ro