Mănăstirea Robaia
Dimensiune font:
Situată la aproximativ 25 de km de Curtea de Argeş, în satul Muşăteşti, Mănăstirea Robaia este un lăcaş de cult atestat documentar încă din secolul al XIV-lea. Numele mănăstirii provine de la un atac al turcilor din noaptea de Înviere, când aceştia au intrat în lăcaşul de cult şi au luat drept ostatici oamenii care participau la slujbă, înrobindu-i.
Conform documentelor istorice, lăcaşul de cult de la Robaia a fost construit din lemn, de banul Armega, iar în anul 1644, Sava Sifarul ridică aici o biserică din piatră care va fi restaurată mai târziu de Episcopul Iosif al Argeşului.
Sava Sifarul din Furculeşti, împreună cu soţia sa Livera, ridică pe locul bisericii din lemn din secolul al XIV-lea, o biserică frumoasă din piatră, în jurul căreia se întemeiază aşezământul monahal de la Robaia. O bună bucată de timp după aceea, biserica a rămas pustie, fiind refăcută abia între anii 1843 şi 1868 de Teodosie Visarion şi Naum monahul. Tot în acea perioadă, cu ajutorul episcopului cărturar Iosif I al Argeşului, al stareţilor şi al arhiereului Nichita Duma, biserica a fost consolidată şi i-au fost adăugate pridvorul, chiliile, clopotniţa, iar în anul 1935 şi stăreţia.
Tot din documentele vremii aflăm că Mănăstirea Robaia a fost locul de refugiu al Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofronie de la Cioara. Acesta a trăit aici între anii 1764 şi 1766 şi a fost unul dintre luptătorii pentru apărarea credinţei ortodoxe în Transilvania, fiind prăznuit anual pe 21 octombrie. Fiind silit să părăsească Ardealul din cauza acestei mişcări coordonate de el, Sfântul Sofronie de la Cioara a adoptat ca principiu de organizare a obştii monahale paisianismul, un curent de regenerare a spiritualităţii creştine.
De-a lungul existenţei sale, Mănăstirea l-a adăpostit şi pe pictorul Pârvu Mutu. Acesta s-a călugărit, primind numele de Pafnutie şi a fost înhumat în vatra bisericii Robaia, aceasta fiind ultima sa dorinţă înainte de moarte.
Datorită activităţilor desfăşurate în cadrul aşezământului monahal de-a lungul timpului, Mănăstirea de la Robaia a devenit centru de iradiere culturală pentru copiştii de manuscrise ca Partenie ieromonahul sau Dorotheu ieroschimonahul.
Prin grija episcopului ctitor Calinic Argeşeanul, mănăstirea de la Robaia a renăscut în ultimii ani, când au fost construite aici clădirea chiliilor maicilor şi o nouă stăreţie.
În judeţul Argeş mai puteţi vizita Mănăstirea „Corbii de Piatră”, situată în satul Jgheaburi, comuna Corbi. Acest ansamblu parţial rupestru, ce datează din jurul secolului al XIV-lea, a fost reînfiinţat în anul 1512, în timpul domniei lui Neagoe Basarab, de către monahia Magdalina, mătuşa domnitorului. De-a lungul existenţei sale, lăcaşul de cult a apărut în documente cu diferite denumiri printre care se numără şi Monastirea Meriş, Monastirea de la Meriş sau Monastirea Merişul. Încă de la reînfiinţarea ei, Mănăstirea „Corbii de Piatră” a purtat hramul Adormirii Maicii Domnului până în secolul al XIX-lea, când lăcaşul de cult devine biserică de mir şi primeşte hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. În anul 1996, lăcaşul din comuna Corbi redevine mănăstire şi rămâne cunoscut ca Mănăstirea „Corbii de Piatră”.
Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 4518
Sursa foto: manastirearobaia.files.wordpress.com
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau