Mănăstirea Sighişoara

 Purtând hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir”, Mănăstirea Sighişoara este situată la doar patru kilometri sud de oraşul cetate. Din punct de vedere istoric, lăcaşul de cult se înscrie în categoria aşezămintelor monahale recent înfiinţate la iniţiativa credincioşilor din regiune şi a protopopului Ioan Boian.
Fratele Zaharia Boitoş, venit de la Frăsinei, este primul vieţuitor al mănăstirii. Cu toate că Arhiepiscopia Alba-Iuliei a aprobat înfiinţarea unui lăcaş de cult în această zonă, încă din 26 octombrie 1997, când a fost săvârşită slujba de sfinţire a pietrei de temelie pentru ridicarea bisericii, construcţiile au demarat abia un an mai târziu, în 1998. Până în acel moment fratele Boitoş nu a reuşit să înainteze cu lucrările de construcţie a mănăstirii din cauza lipsurilor materiale şi a condiţiilor precare. Tot în anul 1998, mănăstirii din Sighişoara i s-au alăturat protosinghelul Ghelasie Ţepeş de la Mănăstirea Lupşa, judeţul Alba, împreună cu rasoforul Ioil şi rasoforul Irineu, ieromonahul Emanuel şi fratele Simion.
Între anii 1999 şi 2000, pe terenul donat de familiile Ferezan Aurel şi Elena şi Botea Maria, au fost efectuate ample lucrări de construcţie şi amenajare a complexului monahal. S-au ridicat astfel aici un paraclis, a cărui slujbă de sfinţire a fost oficiată de către ÎPS Andrei, corpul de chilii, trapeza şi stăreţia, iar în 2001 a fost finalizată şi biserica mănăstirii. Un an mai târziu se construieşte aici şi un „arhondaric” - o casă de oaspeţi, unde se află 80 de locuri de cazare pentru pelerini, şi o clopotniţă situată în partea nord estică a complexului monahal.
Din punct de vedere arhitectural, Biserica Ortodoxă din Sighişoara a fost construită în stilul cruce greacă înscrisă, cu un pridvor mic, deschis la intrare şi susţinut de doi stâlpi. Acesta este încoronat cu pictura în mozaic a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.
În interior, veţi putea observa clasica împărţire tripartită în pronaos, naos şi altar. În primele două părţi bolta semicilindrică este asemănătoare, în timp ce absidele naosului sunt poligonale în cinci laturi la fel ca şi cele ale altarului. Turla cupolei naosului, susţinută de pandantivi este singura ce încoronează lăcaşul de cult.
Catapeteasma sculptată în lemn de stejar este cea care separă absida altarului de corpul navei. Întreg mobilierul interior, sculptat de către artistul Gheorghe Ursu din Crăcăoani, jud. Neamţ este şi el măiestrit, ca şi catapeteasma, din lemn de stejar.
Pictura interioară a bisericii a fost realizată în tehnica fresco în anul 2003. Executată în stil neobizantin de pictorul Constantin Bumbu şi fiii săi Liviu şi Emanuel din Dej, pictura interioară este la fel de frumoasă ca şi mozaicul din exteriorul pronaosului. Aceasta este opera lui Cristian Ţighir din Timişoara şi îi reprezintă pe Sfântul Nicolae şi Sfântul Arhanghel Mihail, pe latura sudică, şi Sfântul Ghelasie de la Râmeţ şi Sfântul Arhanghel Gavriil, pe partea de nord a bisericii. În dreptul absidelor au fost alese scene ce o reprezintă pe Maica Domnului, pe Iisus Hristos şi pe Sfântul Ioan Botezătorul.
Vă recomandăm să vizitaţi Mănăstirea Ortodoxă din Sighişoara, un loc mirific, înconjurat de frumuseţea liniştitoare a naturii.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 5936

Sursa foto: manastireasighisoara.ro