Mănăstirea Văratec

Mănăstirea Văratec face parte din salba impresionantă de mănăstiri a judeţului Neamţ. Se află la 40 de kilometri de Piatra Neamţ, într-o mică depresiune de la poalele munţilor şi este adăpostită de culmea Dealul Mare, departe de aglomeraţie, în apropierea a două rezervaţii naturale cu păduri de stejari şi mesteceni. Mănăstirea ortodoxă este considerată ca fiind cea mai mare, cu o comunitate de aproximativ 900 de călugăriţe ce locuiesc în casele proprii din satul mănăstiresc.

Trecând pe la această mănăstire vă puteţi reaminti povestea de dragoste dintre Veronica Micle şi Mihai Eminescu, pentru că în acest loc, poeta şi-a trăit ultima parte din viaţă.
Întemeiată în anul 1785, de fiica unui preot din Iaşi, maica Olimpiada, care era călugăriţă la fostul schit Topliţa, mănăstirea a fost ridicată şi cu sprijinul stareţului Mănăstirii Neamţ, Paisie Velicikoviski. La început a fost construită o bisericuţă din lemn, înconjurată de mai multe chilii. Mitropolitul Veniamin Costache a unit mănăstirile Agapia şi Văratec, însă doar pentru o perioadă de 5 ani.
Între anii 1802- 1812 au început lucrările pentru ridicarea bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care este şi biserica actuală. Construcţia acesteia îmbină elemente de arhitectura tradiţională moldovenească cu cele neoclasice.

În următorii ani au mai fost construite la Văratec alte două biserici, una cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (1844), lângă care se găseşte şi mormântul poetei Veronica Micle, şi o alta cu hramul Schimbarea la Faţă (1847). Conform unor documente oficiale, în 1857, mănăstirea avea 700 de călugărite şi deţinea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii, 12 moşii şi un venit de 13.000 galbeni. Astăzi, aici se află ateliere de pictură pe icoane, broderie de haine pentru feţele bisericeşti şi ţesătorie de covoare, dar şi o brutărie şi o fabrică de conserve şi siropuri.

Aici există şi un Muzeu de Artă veche bisericească, unde putem admira icoane din secolul al XV-lea de la Mănăstirea Râşca, o cruce de lemn de chiparos din anul 1596, un potir de argint dăruit de Safta Brancoveanu în anul 1840, un Evangheliar grec tipărit la Veneţia în 1811, broderii şi covoare vechi
Dacă vreţi să înnoptaţi la Mănăstirea Văratec, găsiţi găzduire în casele măicuţelor, care vă vor îmbia cu mâncăruri deosebite, la loc de cinste stând mămăliguţa cu brânză şi smântâna, puiul la ceaun şi vinul bisericesc.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 2833.