Masivul Penteleu

 Masivul Penteleu este o grup muntos al Carpaţilor de Curbură ce aparţine lanţului muntos al Carpaţilor Orientali. Accesul se poate face prin localitatea Gura Teghii, Siriu, urmând drumul tehnologic al barajului Cireşu – Surduc. Acesta este cel mai accesibil traseu, iar drumul parcurs cu autoturismul începe la Cabana 14 Scaune din Siriu şi continuă cu Muchia Coceanu, Table, Gura Bâsculiţei şi Cantonul Silvic Tisa.
Numele masivului Penteleu are influenţe elene, cercetătorii presupunând că acesta derivă din pronunţia grecească a cuvântului „pente”, care înseamnă cinci. Această denumire nu este dată la întâmplare, din moment ce de la baza masivului pornesc cinci culmi: Miclăuşul, Piciorul Caprei, Cernatul, Viforâta şi Zănoaga. O altă explicaţie privind provenienţa acestui nume este dată de Nicolae Iorga. Acesta afirmă că numele masivului s-a format prin derivare pornind de la Pantelimon, Pintilie, Pentelie şi într-un final Penteleu.
În jurul acestei zone s-au format mai multe legende, cea mai renumită fiind ziua Drăgăicii. Lângă Lacul Roşu, amintit anterior, se organizau târguri în cinstea acestei mirese din tradiţia populară, iar oamenii credeau că Drăgaica îi răsplătea ajutând, printre altele şi fetele din sat să-şi găsească ursitul.
Masivul Penteleu a fost declarat rezervaţie forestieră în anul 1975 şi este protejat de lege, fiind considerat arie de management pentru habitat sau specie. Rezervaţia forestieră şi peisagistică Milea-Viforata este situată pe pantele sudice ale Masivului Penteleu şi se extinde pe 193 de ha.
În cadrul acesteia puteţi observa că pădurea este predominant formată din brazi, molizi sau fagi de talie foarte mare, cu o înălţime de peste 40 de m şi diametre de aproximativ 1 m, toate acestea găsindu-se în numeroase exemplare seculare. Tot în cadrul rezervaţiei forestiere de pe Masivul Penteleu se află şi o poiană de narcise, care poate fi admirată primăvara. Poziţia geografică a masivului a făcut ca flora în această zonă să fie foarte variată. Astfel, în zona masivului Penteleu se găsesc specii de plante frecvent întâlnite dar şi unele mai rare, caracteristice fiind tufărişurile dese ale afinilor, aninul de munte şi mai ales ienupărul. Începând cu primăvara pe pajiştile masivului se poate remarca o paletă extrem de variată de flori viu colorate, precum stânjenelul de munte, garoafa, genţiana sau toporaşul de munte.
Masivul Penteleu are formă piramidală şi este principala unitate a Munţilor Buzăului, având o înălţime de 1.772 m. Aflat între râurile Bâsca Mare, la vest şi Bâsca Mică, la est, masivul este alcătuit din punct de vedere geologic din fliş paleogen, în cadrul căruia predomină flişul grezos sau gresia de Tarcău. Tot aici se adaugă flişul bituminos cu gresie de Kliwa, conglomerate, şisturi argiloase, marnoase şi marno-calcaroase.
Fauna în masivul Penteleu este renumită pentru exemparele de urşi şi căprioare obţinute în punctele şi sectoarele special amenajate pentru vânătoare. Din punct de vedere hidrografic regiunea aparţine bazinului Buzăului.
Astfel, Bâsca Mare, situată în partea vestică a Penteleului, prezintă un bazin asimetric cu afluenţi importanţi, întinşi pe suprafeţe de 10 km. Hidrografia regiunii este completată de o serie de lacuri variate din punct de vedere al genezei, mărimii sau evoluţiei. Întâlnim, aşadar, în munţii Penteleu, Lacul Negru situat sub muchia Steghii, la o altitudine de 1.050 de m. Acesta se află în mijlocul unei păduri şi înregistrează un grad avansat de colmatare.
Un alt lac întâlnit aici este Lacul Roşu, aflat la NE de vârful principal al Masivului Penteleu, la o altitudine de 1510 m.
În judeţul Buzău mai puteţi vizita Lacul Vulturilor, numit în popor şi Lacul fără fund. Acest lac periglaciar este situat în munţii Siriului, în apropierea localităţii Gura Siriului, şi oferă turiştilor o privelişte minunată a naturii înconjurătoare.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 4718

Sursa foto: www.carpati.org