Muzeul de Etnografie – Radauti

Muzeul Etnografic de la Radauti este un muzeu infiintat in anul 1920 in Radauti. El a fost fondat la initiativa unui grup de intelectuali, initial sub denumirea de “Muzeul de Antichitati si Etnografie”.

Descriere Muzeul de Etnografie – Radauti

 In anul 1920 s-a inceput colectarea primelor obiecte pentru dotarea noii unitati muzeale.

Prima expozitie a fost deschisa in anul 1926 de catre sotii Samuil si Eugenia Ionet si cuprindea o colectie bogata de obiecte aduse de cei doi invatatori din satele Bucovinei. Expozitia a avut loc in locuinta familiei, iar ulterior s-a mutat la scoala unde Samuil Ionet a fost director in anii 1928-1933 (actuala Scoala Generala Nr.4 din Radauti).

Deschiderea oficiala a muzeului s-a facut in aprilie 1934, iar sediul s-a stabilit in cladirea actualei primarii. Colectia initiala continea numeroase obiecte donate de familia Ionet si a crescut in timp, ajungand in 1944 la circa 10.000 de obiecte. Intreaga colectie s-a pierdut insa in perioada razboiului, fiind confiscata de armata sovietica. O parte din colectii sunt in prezent la Muyeul Etnografic din Chisinau.

In anul 1948, Muzeul Etnografic de la Radauti a fost redeschis de catre Samuil Ionet si Vasile Fundu (colaborator al muzeului din 1937).

In 1970 muzeul se muta in locatia actuala, in centrul orasului. Cladirea in care functioneaza acum a fost construita in 1860 si este declarata monument de arhitectura.

Actuala expozitie a fost deschisa in anul 1976 si este bazata pe tehnicile populare din Bucovina.

 Muzeul detine un patrimoniu de aproximativ 8000 de piese muzeografice, organizate in 13 colectii, din care 1000 sunt expuse in expozitii permanente, iar restul se afla conservate in patru depozite modernizate. Remarcabile sunt colectiile: de carte veche si manuscrise, pictura si icoane, ceramica, lemn, metal os si piele, obiecte si instrumente muzicale, oua incondeiate, podoabe populare, tesaturi si piese de port popular. Totodata muzeul detine un fond documentar si o biblioteca cu peste 4000 de volume.

COLECTIA DE CERAMICA

 Inceputurile modelarii lutului si transformarii lui in vase si obiecte rituale, utilitare sau decorative se regasesc din indepartate timpuri in istoria omenirii, la noi si pretutindeni.

Colectia muzeului nostru este constituita din ceramica populara cuprinzand piese reprezentative pentru acest mestesug intens practicat in zona Radautiului, mesteri olari existand chiar si in zilele acestea.

Piesele expuse prezinta particularitatile ceramicii locale de Radauti, ale ceramicii sgrafitate de Kuty si ale ceramicii negre de Marginea.

Vase vechi, descoperite in sapaturi arheologice, sau cele apartinand secolelor al XIX-lea si al XX-lea sunt prezentate alaturi de toate uneltele necesare mestesugului, de la lutul extras dintr-o “vana” a solului local, pana la cuptoare folosite pentru arderea vaselor de lut.

In contrast cu acest stil, ceramica neagra de Marginea surprinde prin simplitatea si eleganta date de forma, culoare si proportionare.

Obiecte din centre de olarit ca: Horezu, Baia Mare, Vrancea, Botosani, Dorohoi, Corund completeaza una din cele mai bogate colectii ale muzeului nostru.

 COLECTIA DE LEMN

 Bogatia padurilor din Bucovina a facut ca lemnul sa fie folosit ca materie prima in toate domeniile activitatii umane, fiind prelucrat si ornamentat cu multa maiestrie.

Colectia de lemn contine aproximativ 1000 de exemplare si este una din cele mai bogate colectii ale muzeului. Se compune in mare parte din unelte si ustensile casnice, piese de mobilier si instalatii tehnice.

Din industria textila obiectele cele mai importante sunt furcile de tors, lucrate din lemn de paltin si avand ornamente din motive geometrice, la care se adauga roti de tors, vartelnite, melite si razboaie de tesut.

Ca piesa de mobilier, patul constituie in casa taraneasca suportul pentru etalarea celor mai frumoase tesaturi, lada de zestre este nelipsita din interiorul locuintei taranesti si este ornamentata prin crestare sau pictata.

In seria obiectelor de uz casnic se evidentiaza prin aspectul lor artistic lingurile, cosercile, chipernitele, plostile, balercutele, covetile si altele, muzeul beneficiind si de o colectie deosebita de linguri de diferite  dimensiuni.

Una din salile muzeului este dedicata instalatiilor tehnice, mecanisme folosite pentru prelucrarea diferitelor materii prime: pive pentru decorticat grau, pentru zdrobit sare sau seminte oleaginoase, piua pentru desfacut porumb, cosuri, buduroaie pentru pastrat cereale, rasnite , vanturatori. O piesa importanta a colectiei o constituie piua de batut sumane din satul Badeuti, instalatie tehnica actionata de apa.  

COLECTIA DE METAL, OS SI PIELE

Obiectele din metal, os si piele, folosite pentru necesitatile curtilor domnesti, ale armatei, targovetilor sau satenilor, se gasesc in toate zonele Moldovei medievale si cu atat mai mult in Bucovina, unde materia prima necesara si conditiile politice si economice au favorizat dezvoltarea mestesugurilor.

Metalul se prelucreaza prin forjarea si stantarea fierului, turnarea cositorului sau gravarea aramei. Obiectele din fier forjat au primit amprenta mesterului prin diferite semne. Pe langa lacate masive, broaste sau clante, se decoreaza si uneltele necesare lucrului cum ar fi cutite, cantare sau opaite. Iscusiti in prelucrarea aramei sunt mesterii din randul populatiei hutule.

Alaturi de metalul rece, cornul bifurcat de cerb si piele groasa batuta cu tinte se imbina in minunate lucrari a caror minima importanta utilitara este aproape uitata in fata coplesitoarelor ornamente. Genti de vanatoare, cornuri pentru praf de pusca sau baltage din arama cu cozi subtiri de lemn, incrustate cu cercuri, lini frante, puncte si motive vegetale, amintesc de ambianta vanatorii cuprinzand in ele omul, vanatul si padurea.

OBICEIURI SI INSTRUMENTE MUZICALE

In cadrul expozitiilor temporare dedicate sarbatorilor de iarna, care se organizeaza in fiecare an in Sala Alba a muzeului sau la Galeriile de Arta, atmosfera specifica de odinioara se constituie cu ajutorul obiectelor din bogata colectie de masti populare si cele legate de obiceiuri stravechi.

Pentru „Plugusor” este specific clopotelul, biciul si ”buhaiul” (un butoias de lemn, cu capac din piele de vitel, prin care se trage un manunchi de par de cal si care scoate un sunet specific).

Pentru umblatul cu „Steaua”, se fac „stele”, impodobite cu oglinzi, beteala si panglici colorate, iar in mijloc se pune o iconita de hartie. Din ceata zgomotoasa de colindatori, numita „Malanca”, se remarca colectia bogata de „urati”: masti confectionate din piele sau carton, cu par si mustata din lana de oaie si dinti din pieptene sau boabe de porumb. „Caprele” de lemn, acoperite cu stuf sau scoarte nationale, mai sunt si azi jucate in satele din Bucovina.

Cetele de colindatori au fost intotdeauna insotite de grupuri de muzicanti. Instrumentele muzicale ce completau atmosfera de sarbatoare taraneasca erau vioara, cimpoiul, tambalul si fluierul. Colectia de fluiere a muzeului este impresionanta, continand fluiere de la cele mai mici, cu sase gauri, pana la fluierul de dimensiuni mari (80-90 cm lungime), discret ornamentate cu crestaturi.  

  OUA INCONDEIATE

Intre mestesugurile artistice populare, un loc aparte il ocupa decorarea oualor, atat prin fragilitatea materialului, cat si prin dificultatile pe care le ridica spatiul restrans de ornamentare. In Bucovina, acest mestesug a devenit o adevarata arta prin desen si cromatica, prin finete si bogatia ornamentelor. Colectia de oua a Muzeulu din Radauti surprinde prin bogatia si varietatea tehnicilor folosite, prin vechimea lor, prin paleta cromatica, prin multimea de motive si compozitii ornamentale.Ouale adunate din satele zonei si din cele invecinate arata larga arie de raspandire a acestei indeletniciri, ca si evolutia ei.

Colectia cuprinde oua incondeiate cu chisita noua de diferite dimensiuni,oua pictate cu tus si vopsite cu tempera, oua lucrate numai cu ceara in relief sau altele cu frunze si vopsite cu plante. Sunt oua vechi, unele de peste saizeci de ani, altele de data recenta;unele cu continut natural, altele suflat. Desenele sunt dupa gustul si priceperea fiecarei incondeietoare. De la simple flori si motive primare (linii, meandre, cruci, puncte) se ajunge la compozitii complicate. Ornamentele pe ouale din perioada actuala sunt aproape numai geometrice, iar cele vegetale (frunze, flori)sunt stilizate, ocupand un loc restrans in cadrul compozitiei. Doar spicul de grau este redat in forma sa naturala. Alte motive, pestele, caprioara, cerbul, ocupa si ele un loc modest.

Ornamentele si culorile oualor se regasesc pe tesaturi, camasi, braie, naframi, uneori purtand chiar numele de “braie”, “naframite”, ”motive nationale”. Un motiv singular este „calea ratacita”, scris pe intreaga suprafata a oului. Pe ouale din zilele noastre se constata o indepartare de la traditie in beneficiul artei, o preocupare pentru combinarea diferitelor motive ornamentale, pentru acuratetea desenului si armonia culorilor. 

COLECTIA DE PICTURA SI ICOANE               

Pe langa toate elementele etnografice pe care acest muzeu le expune, acesta poseda si o splendida pinacoteca formata din 300 de picturi in ulei pe panza realizate de Maria Seletki C.D. Stahl, Epaminonda Bucevschi, Albert Kollman; pictura expresionista si pictura moderna si contemporana apartinand artistilor: Marius Bunescu, Traian Sfintescu, Dan Hatmanu , Ion Grigore si Costin Neamtu.

O insemnatate aparte in structura acestei colectii o reprezinta piesele de grafica semnate de Verspasian Lungu , Hortensia Puia si Florin Niculescu si colectia de icoane vechi din sec. al XVIII-lea – al XIX-lea, pictate in peneluri iscusite. Din aceasta colectie de icoane, de o mare frumusete sunt icoanele pictate pe lemn din Bucovina si Moldova si icoanele pe sticla din Ardeal, remarcabila fiind insa o icoana din sec. al XIX-lea adusa de la Ierusalim de monahul Paisie Spiridon care a apartinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Aceasta colectie este completata de un numar de cruci votive si medalioane, toate pictate si incarcate cu frumusetea si naivitatea sufletului bucovinean.

PODOABE POPULARE

Podoabele populare sunt piese care au ocupat dintotdeauna un loc aparte printre obiectele vietii cotidiene, facand parte integranta din ansamblul vestimentar. Colectia de podoabe populare a muzeului cuprinde coliere de tot felul lucrate din margele, piese metalice sau din sticla, „ghiordane” nelipsite din costumul tinerelor, realizate din bentite ornamentale de diferite dimensiuni, formate din tesaturi de margele mici rotunde, viu colorate, „zgarzi de coral” purtate la nunta de femei pana la 35-40 de ani, margele de factura venetiana, salbe de bani de argint gauriti si montati pe o panglica, o ata sau pe sarma a caror valoare era in functie de valoarea intrinseca a monedelor, inele din bronz batute cu pietre albastre sau rosii.

Podoabele populare purtate in talie apar in forme variate in ceea ce priveste structura, materialul si decorul. Majoritatea cingatorilor sunt lucrate din fibre textile, latimea, motivele si cromatica fiind determinate de varsta si se numesc in functie de latime si lungime „cingatori” sau „braciri”. Dintre podoabele populare barbatesti intalnim in colectia muzeului chimire de diferite dimensiuni si forme: foarte late, specifice taietorilor de lemne, frumos ornamentate prin stantare sau prin aplicatii de tinte si de asemenea specific zonei Sucevei decorate cu margele colorate.

PORT POPULAR

Muzeul Etnografic Radauti pastreaza si piese ale portului popular de traditie veche, piese ce se remarca prin sobrietate si simplitate.

Dintre acestea, ies in evidenta, pentru costumul femeiesc, camasa batraneasca si cea incretita la gat, stergarul de cap si fota, iar la cel barbatesc camasa, sumanul, itarii, chimirul, cojocul si caciula, ca dovada a continuitatii locuirii in aceste tinuturi.

Muzeul Etnografic Radauti gazduieste o colectie de port cu peste o mie de piese cu specific propriu. Camasile femeiesti incretite la gat si maneci ocupa locul cel mai important in colectie, datate din perioada anterioara Primului Razboi Mondial sau chiar din a doua jumatate a secolului XIX. Acestea au fie motive brodate sau tesute cu lana rosie si fir metalic, fie o ornamentatie policroma ce seamana cu frescele manastirilor din apropiere. In schimb, camasile secolului al XX-lea au culori mai vii, mult mai multe motive si o ornamentatie mai bogata. Cojocul si pieptarul cu poale, ce iau locul bonditei in anotimpul rece, sunt ornamentate cu motive geometrice, asociate cu cele florale. Costumul barbatesc are broderii mult mai discrete; este intregit de sumanul ornamentat cu sarad, lasca de piele batuta cu tinte, palarie si chimir, elemente de traditie populara ce au ramas pana astazi in memoria batranilor si in colectiile muzeului.

TESATURI

O alta colectie importanta a muzeului este cea a tesaturilor. Piesele, de uz gospodaresc, sau decorative, folosite la organizarea interiorului sunt din in, bumbac, canepa sau lana. Din in sau bumbac erau tesute si ornamentate stergare, fete de masa si perna, prostiri, perdele. Tolurile, unele stergare, desagii si sacii erau numai din canepa.

Cu o variata gama de motive, tesaturile de lana (paretare, grinduse, scoarte, laicere) imbina aparte culorile si stilizeaza ornamentele, folosind atat tonurile calde, luminoase, cat si pe cele reci.