Palatul Cotroceni

 Bucureştiul, capitala României, a reuşit să conserve de-a lungul timpului o serie de monumente arhitectonice şi sectoare de interes, constituind un important patrimoniu turistic. Unul dintre cele mai cunoscute obiective este Palatul Cotroceni, sediul Preşedinţiei României.
Moşia Cotroceni a prins viaţă în anul 1679, când Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti în perioada 1678-1688, hotărăşte să ridice aici un ansamblu mănăstiresc format din biserică, chilii şi case egumeneşti. Pe latura nordică a curţii, Şerban Cantacuzino a construit casele domneşti. În timpul domniei lui Barbu Dimitrie Ştribei, moşia a suferit modificări, acesta ordonând în anul 1852 ca Palatul Cotroceni să fie refăcut.
Alexandru Ioan Cuza devine, şapte ani mai târziu, primul domnitor al Principatelor Române Unite, iar în anul 1862 a început să refacă locuinţele din Moşia Cotroceni pentru a putea deveni o adevărată reşedinţă domnească.
În anul 1866, Palatul Cotroceni capătă cu adevărat numele de palat, când domnitorul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a trecut la conducerea ţării şi a primit, de la Corpurile Legiuitoare, casele domneşti drept reşedinţă de vară. În anul 1888, se hotărăşte să ridice un palat în locul acestor locuinţe. Palatul era destinat moştenitorilor Coroanei, Principele Ferdinand şi Principesa Maria. În anul 1900, palatul începe să devină strălucitor, fiind amenajat în mod deosebit, iar arhitectul Casei Regale, francezul Paul Gottereau, alege să finiseze fiecare interior cu câte un stil aparte - „ecletic”, „Art Nouveau”, „neobaroc” etc.
În perioada 1913-1915, la intervenţia principesei, Palatul Cotroceni trece din nou printr-o serie de transformări şi amenajări interioare. Salonul de aur a fost amenajat după propriul gust, la fel şi Salonul verde, Dormitorul argintiu şi Salonul norvegian. Ea a ales picurile şi au existat atât de multe schimbări, încât încăperile nici nu au mai putut fi recunoscute.
Cu toate că palatul a fost ridicat foarte repede, amenajarea lui şi transformările la care a fost supus s-au întins pe parcursul mai multor decenii. Clădirea a fost grav afectată de cutremurul din anul 1977 şi imediat au început lucrările de restaurare. Nicolae Ceauşescu hotărăşte în anul 1984 ca biserica mănăstirii Cotroceni să fie demolată.
După 1989, Palatul Cotroceni devine sediul administraţiei prezidenţiale. În anul 1991, din 12 iulie, prin hotărâre guvernamentală, în aripa veche a palatului Cotroceni s-a organizat Muzeul Naţional Cotroceni, aflat în subordinea Ministerului Culturii. În anul 1994, muzeul devine membru ICOM-Conseil International des Musées şi primeşte premiului „European Museum of the Year Award”.
Palatul Cotroceni poate fi vizitat cu anumite ocazii, cum ar fi „Zilele Porţilor Deschise”. Astfel, puteţi descoperi frumuseţile ascunse în spatele acestor ziduri, de la holul de onoare ce s-a păstrat în formă aproape nealterată, scara monumentală, ce face legătura cu primul nivel al palatului, care adăposteşte saloanele oficiale, până la sufrageria decorată în stilul renaşterii germane sau impunătoarea bibliotecă Palatului. Aici a fost cabinetul de lucru al regelui Ferdinand şi este singurul spaţiu care nu a necesitat lucrări de reconstituire, păstrându-se aproape intact. Salonul florilor este una din primele camere amenajate de regina Maria, iar interiorul este scăldat de lumina filtrată prin vitralii. În Sufrageria Palatului Cotroceni se află piesele de mobilier care se spune ca ar fi fost desenate de însăşi regina Maria. Acest ansamblu compus din „marea masă a regelui Arthur” şi din 24 de scaune este un exemplu de art-deco original, propriu concepţiei reginei.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3542

Sursa foto: panoramio.com/ Gabriel Avramovici