Parcul Naţional Călimani - Vatra Dornei

Nu putem să vorbim despre Rarău fără să amintim de bizarele Pietre ale Doamnei sau de Platoul Călimani, de origine vulcanică, unde se înalţă complexul de stânci „12 Apostoli”, care ne transpune în atmosfera mitologică a începutului de lume.

Parcul Naţional Călimani se întinde pe o suprafaţă de aproape 24.000 de hectare, pe teritoriul a patru judeţe: Suceava, Mureş, Bistriţa şi Harghita. Propunerea de organizare a unui parc în zona Călimani a fost făcută în anul 1975 de către Centrul de Cercetări Biologice Cluj. În 1976 se efectuează studiul de constituire de către Inspectoratul Silvic Judeţean Suceava, în colaborare cu iniţiatorul şi la comanda Comisiei de Ocrotire a Monumentelor Naturii. În urma Legii nr. 5/2000 şi a HG nr  230./2003, zona devine oficial parc naţional protejat. Scopul înfiinţării acestei rezervaţii este cel de a conserva biodiversitatea florei şi faunei, menţinerea cadrului natural şi a habitatelor naturale.

În popor se spune că, odată, Călimanul a fost muntele ascuns al vechilor daci, şi că ascunde comori ale haiducului Pintea. Documente istorice atestă că acest masiv a fost de multe ori marcat de luptele purtate pentru menţinerea graniţelor între Moldova, Bucovina şi Transilvania.

Circulă şi legende care fac acest loc unul şi mai atractiv pentru căutătorii de aventură, şi nu numai. Se spune că, în vechime, în aceşti munţi trăiau numeroşi haiduci, printre care Pintea, Pleşca, Miu sau Haralambie Niculiţă, iar aceştia ar fi lăsat în urmă comori ascunse în peşteri. De altfel, palma lui Pintea este încrustată în stâncă la Apa Rece, iar în apropiere un izvor îi poartă numele faimosului haiduc. Complexul „12 Apostoli” şi Vârful Lucaciu păstrează şi ele mărturii ale unor ritualuri mistice de factură mitică ce se desprind din cultura dacică, care s-au păstrat şi s-au modelat în decursul timpului.

Călimanii sunt munţi de origine vulcanică, reprezentând cel mai mare crater vulcanic, astăzi inactiv. Vegetaţia este reprezentată în special de jneapăn, molid, zambru şi bujor de munte. Parcul este împărţit în trei rezervaţii: Rezervaţia ştiinţifică de Jnepeniş, care are în componenţa ei Pinus Cembra, unic în ţară şi extrem de rar în Europa; Rezervaţia Lacul Iezer, unde cresc nestingherite bujorul de munte, garofiţa alpină, piciorul cocoşului, cimbrişorul de munte, relicte glaciar şi altele; cea de-a treia este Rezervaţia  geologică „12 Apostoli”, ce este formată dintr-un grup de stânci, ce par sculptate, de fapt modelate de vânt. Figura unui moş cu barbă, a unui urs cu capul plecat, chiar şi forma unei femei ce aminteşte de silueta faraoanei Nefertiti pot fi asociate stâncilor de origine vulcanică. Alături de aceste forme superbe, se găsesc jnepenişuri şi ienupărete ce adăpostesc cocoşul de mesteacăn, declarat monument al naturii.

Elementele deosebite peisajistice, formaţiunile stâncoase din Rezervaţia „12 Apostoli”, pădurile de amestec de fag, brad şi molid, pajiştile alpine şi subalpine, cascada Tiha, flora cu peste 800 de specii de plante vasculare, licheni, muşchi şi ciuperci, fauna formată din lupi, urşi, râşi şi peste 100 de specii de păsări, toate acestea conferă Parcului Naţional Călimani unicitate. Puteţi opta pentru simple drumeţii sau vizite cu ghizi specializaţi, pentru a admira frumuseţea naturală a rezervaţiilor din Călimani.

 

 

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 3084.

 

 

 

 

 

Foto: Tudor Ghioc