Peştera Dâmbovicioara
Dimensiune font:
Situată în zona carstică a culoarului Bran - Rucăr, Peştera Dâmbovicioara se află în judeţul Argeş, la aproximativ 20 de km de zona Bran. Drumul spre peşteră urmează cursul pârâului Dâmbovicioara şi este recunoscut pentru frumuseţea sa. Veţi întâlni aici zone în care se formează mici cascade şi repezişuri care curg pe lângă popasurile înverzite, înconjurate de stânci.
Peştera Dâmbovicioara s-a format în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului, după ce apele pârâului cu acelaşi nume au săpat în stânci. Această formaţiune carstică are o umiditate moderată, fiind cunoscută drept „peşteră caldă”, cu temperaturi ce variază între 10 – 12 °C.
Peştera Dâmbovicioara este cea mai lungă şi în acelaşi timp cea mai reprezentativă formaţiune carstică a zonei, făcând parte din aşa numitele Chei ale Peşterii de pe malul stâng al pârâului. Aceasta se află deasupra şoselei şi însoţeşte cursul apei, oferind întregii zone o frumuseţe aparte. Peştera Dâmbovicioara a devenit cu timpul un punct de atracţie turistică pentru cei cazaţi în pensiunile din Rucăr sau Bran.
Se spune că peştera este cunoscută încă din anul 1579, când localnicii o foloseau drept ascunzătoare în timpul luptelor. Se spune că de-a lungul vremii, aceasta a fost şi ascunzătoarea a doi tâlhari cunoscuţi, ascunzişul unui urs sau chilia unui călugăr.
Legenda povesteşte de un sihastru care, vrăjit de frumuseţea acestor locuri, a ales peştera Dâmbovicioara drept locuinţă. Oamenii locului au păstrat, în amintirea pustnicului, denumiri ale formaţiunilor calcaroase care erau legate de viaţa şi activităţile acestuia, ca Salonul, Cuptoarele Pustnicului, Altarul, Patul, Hornurile sau Biblioteca. De asemenea, localnicii au denumit anumite formaţiuni calcaroase ale peşterii în funcţie de numele anumitor animale, printre care se numără Sala Liliecilor, Ţapul, Cerbul, Berbecul sau Bârlogul Ursului.
Galeriile peşterii sunt puţin ramificate şi însumează trasee de aproximativ 250 de metri. Cu toate acestea, numai anumite zone ale acestei formaţiuni carstice sunt deschise publicului vizitator. Veţi putea admira aici câteva formaţiuni geologice deosebite precum capul de şarpe, laba de urs, pielea de tigru sau aripa de acvilă precum şi detalii despre povestea ieşirii secrete din peşteră, acoperită de localnici.
În judeţul Argeş mai puteţi vizita Barajul şi Lacul de acumulare Vidraru, situat între munţii Frunţii şi Ghiţu şi înfiinţat în luna martie a anului 1966. Barajul de la Vidraru, cel mai mare baraj în arc din ţară, a fost construit ca o necesitate. În momentul inaugurării, acest baraj a fost al cincilea din Europa şi al nouălea din lume între construcţiile de acest fel.
Un alt obiectiv ce nu trebuie ratat dacă vă aflaţi în zonă este Cetatea Poenari, situată la aproximativ 4 km de baraj, cunoscută şi ca Cetatea lui Vlad Dracul. An de an, admiratorii Contelui Dracula vizitează cetatea Poenari, în speranţa că vor găsi dovezi ale existenţei vampirilor. Fortăreaţa a stârnit interesul mai multor televiziuni de renume, ca National Geographic sau Discovery, care au realizat diferite documentare despre viaţa şi legendele legate de Vlad Ţepeş.
Un loc ferit de zgomotul citadin şi binecuvântat cu frumuseţi naturale, Peştera Dâmbovicioara este unul din obiectivele turistice ale judeţului Argeş care nu trebuie ratat dacă vă aflaţi în zonă.
Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 4520
Sursa foto: www.sealinetravel.ro
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau