Rezervatia Cheia Lucavei

Localizare: Este situată la gura pârâului Lucava, la intrarea spre fâneţele de la Lucina, pe teritoriul comunei Moldova – Suliţa. Impresionează frumuseţea stâncilor calcaroase ce adăpostesc cele două monumente ale naturii: strugurele ursului şi floarea de colţ. Tot aici este de menţionat prezenţa izvorului cu apă sulfuroasă – potabilă.

Suprafaţa rezervaţiei este de circa 24,30 ha.

Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor

Localizare: Rezervaţia se găseşte pe raza comunei Fundu Moldovei, pârâul Cailor, afluent de stânga al Moldovei. Din această rezervaţie s-au extras multe fosile.

Suprafaţa rezervaţiei este de circa 0,10 ha

Rezervatia Cheia Moara Dracului

Localizare: Situată pe cursul superior al pârâului Valea Caselor, afluent de dreapta al râului Moldova, rezervaţia se află la 7 km de gara Câmpulung Moldovenesc Est, pe versantul de nord al masivului Rarău. Orientarea cheii este sud-vest-nord-estică, iar procesul de evoluţie continuă şi în prezent deoarece încă nu s-a atins baza dolomitică, datorită rezistenţei rocilor la carstificare, cât şi debitului redus al pârâului ce trece prin această cheie.

Suprafaţa rezervaţiei este de circa 1,3 ha.

Rezervatia (Quercetumul) de la Crujana

Localizare:
Rezervaţia se găseşte pe teritoriul comunei Pătrăuţi, fiind constituită dintr-un arboret de specii de foioase, cu participarea majoritară a stejarului. Altitudinea rezervaţiei este de 370 m.

Suprafaţa rezervaţiei este de circa 39,40 ha.

Rezervatia Fagetul Dragomirna

Localizare: Rezervaţia de fag de la Dragomirna se află pe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei şi face parte din trupul de pădure Chilia, fiind cuprinsă la o altitudine care variază între 380-450 m.

Specii ocrotite:
Arboretul din rezervaţie are o provenienţă naturală în proporţie de 97%. Cea mai importantă intervenţie silvică din acest perimetru a avut loc între anii 1875-1880, când s-au plantat puieţi de molid, larice şi pin silvestru.

Suprafaţa rezervaţiei este de circa 134,80 ha.

Rezervatia Tinovul Sarul Dornei 

Localizare: Rezervaţia se găseşte în apropierea şoselei ce duce la Gura Haitii, înainte de a intra în comuna Şarul Dornei – în drum spre masivul Călimani.

Specii ocrotite:
Turbăria, elementul ocrotit al rezervaţiei, este de o formaţie mai recentă (circa 3000 ani) şi este aşezată pe terasa pârâului Neagra Şarului, la altitudine 800 m.

Suprafaţa rezervaţiei este de circa 36,00 ha.

Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei)

Localizare: Rezervaţia se află pe teritoriul comunei Poiana Stampei, fiind străjuită de dealurile Smida, Căsoi, Ciungii Chiperenilor, în stânga şoselei naţionale Vatra Dornei – Bistriţa şi reprezintă cea mai întinsă rezervaţie de turbă naturală din ţara noastră.

Specii ocrotite:
Importanţa ştiinţifică a acestei rezervaţii constă în aciditatea straturilor de muşchi care a permis păstrarea nealterată a polenului depus pe straturile de turbă de-a lungul zecilor de ani. Solul şi apa sunt puternic acide, colorate cu nuanţe gradate de brun, predominând acizii humici şi humirici. Specia lemnoasă dominantă în tinovul Poiana Stampei este pinul silvestru care vegetează greu, mesteacănul pufos şi unii hibrizi sau specii ca scoruşul, plopul tremurător şi molidul.

Suprafaţa rezervaţiei este de circa 681,80 ha.

Rezervatia Tinovul Gaina - Lucina

Localizare: Rezervaţia se află pe raza comunei Moldova-Suliţa, în cătunul Lucina, la stânga pârâiaşului Bilcani.

Specii ocrotite:
Unul dintre relictele arctice deosebit de interesante pentru oamenii de ştiinţă şi deopotrivă pentru turişti, îl constituie mesteacănul pitic. Tufele de mesteacăn pitic cresc pe un strat gros de turbă şi muşchi de tip arctic, asociate cu merişor şi afin. Dintre plante cele mai des întâlnite sunt bumbăcăriţa şi graminee de mlaştină.

Suprafaţa rezervaţiei este de circa 1,0 ha.

Rezervatia Codrul Secular Giumalau 

Localizare: Pe teritoriul comunei Pojorâta, în partea nord-vestică a muntelui Giumalău şi către cursul superior al bazinului Putna Mare – Steparul, se află Codrul Secular Giumalău.

Specii ocrotite:
Vegetaţia forestieră este dominată de molid, sporadic apar scoruşul, paltinul de munte, plopul tremurător, sălcii. Pătura erbacee este reprezentată prin ferigi, calcea calului, clopoţei, pojarniţă, opariţa, afin, afinul alpin. Fauna şi avifauna sunt specifice zonei de munte şi remarcăm cocoşul de munte, râsul şi corbul.

Suprafaţa rezervaţiei este de circa 309,50 ha.

Rezervatia Codrul Secular Slatioara

Localizare: Accesul în rezervaţie se face de pe şoseaua Suceava – Cluj-Napoca, de la Frasin spre Stulpicani.

Specii ocrotite:
Monumentele naturii întâlnite în codrul secular Slătioara sunt: tisa, vulturica de stâncă, tulichina, foaie grasa – algă roşie de apă dulce.

Suprafaţa rezervaţiei este ce circa 1064,20 ha.

Sursă:

http://www.vacanteinbucovina.ro/pages/romana/rezervatii-naturale.php?lang=RO