Schitul Vovidenia – Neamt

Schitul Vovidenia este un schit ortodox din judetul Neamt, aflat la foarte mica distanta de Manastirea Neamt. Localizata in comuna Vanatori Neamt, la doi kilometri sud-est de Lavra Neamtului, locasul de rugaciune inchinat Intrarii in Biserica a Maicii Domnului se afla la 17 kilometri vest de Targu Neamt si la 61 de kilometri nord de Piatra Neamt.

Descriere Schitul Vovidenia

Schitul Vovidenia dateaza inca din secolul al XVII-lea, fiind rectitorit de catre Episcopul Ioanichie al Romanului, pe locul vechiului schit numit “Slatiorul” sau “Spirea”, cu hramul “Sfantul Ierarh Spiridon”. Aici au trait monahi iubitori de liniste din Manastirea Neamt si tot aici si-a petrecut anii de ucenicie Ioanichie, inainte de a ajunge episcop, lucru intamplat in anul 1747. Neuitand locul noviciatului sau, Episcopul Ioanichie ctitoreste aici o biserica de lemn in anul 1751, langa alta mai veche din 1749. Lacasul este reinnoit, tot din lemn, intre anii 1790-1799, prin contributia ieromonahului Isaia, egumenul Ioanichie de la Manastirea Bogdana si stolnicul Atanasie Gosan, cu hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului”, sau popular “Vovidenia”.
Dupa 100 ani, in anul 1849, biserica Vovidenia a fost desfacuta si daruita locuitorilor din satul Lunca (comuna Vanatori), in acelasi an incepand construirea actualei biserici de zid, ctitorita intre 1849-1853 de egumenii Daniil si Gherasim Miron, sfintita in 1857.
Se ridica actuala biserica, cu zid de piatra, care pastraza de la cea a episcopului Ioanichie catapeteasma si amvonul, avand ca principali ctitori pe ieroschimonahii Iosif si Ghenadie, vietuitori ai Vovideniei, si pe staretul de atunci al Manastirii Neamt, parintele Neonil, a carei sfintire s-a savarsit la 28 septembrie 1857. Biserica a cunoscut de-a lungul anilor mai multe reparatii, intre anii 1868-1869 fiind pictata, in tempera, de pictorul Constantin Calinescu, staret al Manastirii Neamt fiind Arhimandritul Nestor Vornicescu, devenit ulterior Mitropolit al Olteniei, iar egumen al schitului, Protosinghelul Nazarie Chirila. In vecinatatea Vovideniei se afla casa Mitropolitului Visarion Puiu al Bucovinei, in care functioneaza in prezent un muzeu inchinat scriitorului Mihail Sadoveanu (1947-1961), prieten al mitropolitului, care a folosit-o intre anii 1947-1961, drept casa de creatie. In ultimii ani, in acest loc s-au efectuat importante lucrari de constructie si restaurare. Monumentul are plan treflat si fatade in stil neoclasic, dar se individualizeaza prin prezenta a cinci turle – dintre care patru in parti – ce incadreaza pe cea centrala. Catapeteasma este de la vechea biserica, fiind zugravita de unul dintre calugarii manastirii, iar pictura interioara a fost executata in tempera de catre C. Calinescu, in anii 1968-1969, remarcandu-se prin multitudinea scenelor inspirate din viata monahala romaneasca. La 26 iunie 1966 a fost inaugurata Casa memoriala “Mihail Sadoveanu”, intr-o constructie ridicata in anul 1937, de Visarion Puiu, Mitropolit al Bucovinei in perioada anilor 1935-1940. Casa, oferita de obstea Manastirii Neamt pentru a folosi marelui nostru scriitor, imbina valoarea sentimentala si istorico-literara conferita de prezenta sadoveniana cu certe calitati arhitecturale, inspirate din specificul vechilor constructii din zona. Devenita casa de oaspeti, este pusa la dispozitia scriitorului Mihail Sadoveanu in 1944 si cedata spre folosinta pe viata in 1949. Casa memoriala “Mihail Sadoveanu” a fost donata statului pe timp nelimitat pentru a fi folosita ca muzeu.
Muzeul a fost infiintat in 1964-1966, de catre Muzeul Literaturii Romane din Bucuresti, cu sprijinul familiei Sadoveanu. Inaugurat in august 1966, este trecut in administratia Complexului Muzeal Neamt in 1970. Casa memoriala “Mihail Sadoveanu” a revenit in administratia Muzeului Literaturii Romane Bucuresti la 1 ianuarie 1994. Scriitorul a locuit in cladirea actualului muzeu in perioada 1944-1961, fiind resedinta sa de vara. Muzeul pastreaza ambianta de epoca si expune obiecte memoriale: portretele parintilor, portret si bust ale scriitorului, o icoana din secolul al XVIII-lea, o masa florentina, un sah de fildes, pianul, sabia de samurai, obiecte de vanatoare si pescuit; carti, editii princeps, volume de documente istorice de la 1500.

 

Sursa: turismland.ro