Statiunea Breaza - Prahova
Dimensiune font:
Statiunea Breaza mai este denumita si poarta de intrare in Valea Prahovei. Albia raului Prahova strabate localitatea de la nord la sud si desparte Breaza de cartierele Podu Corbului, Nistoresti si Frasinet.
Statiunea este asezata la sud de orasul Comarnic si la nord-vest de Campina, avand drept vecine comuna Cornu la est si comunele Adunati si Talea la vest. O alta cale de acces este calea ferata Bucuresti-Brasov, la gara Breaza sau haltele Nistoresti si Breaza Nord.
In Breaza se poate intra din DN1 Bucuresti-Brasov, intre Km 95,5 si Km 106,5.
Izvoarele de ape minerale, descoperite inca din trecut, au primit in 1873, la Expozitia de la Viena, Diploma de Onoare pentru calitati terapeutice deosebite. Acestea sunt deosebit de cautate pentru tratarea nevrozelor, anemiilor, a bolilor cardio-vasculare, respiratorii, hepatobiliare. La intersectia strazii Colonel Popovici cu strada Victoriei se afla un izvor cu apa sulfuroasa (10-15 minute din centrul orasului). Izvorul sulfuros de sub dealul Cacova este cea mai importanta sursa hidrominerala din localitatea Breaza.
Izvorul Sulfuros din Breaza de Jos este situat in partea de jos a localitatii Breaza, accesul pana la sursa fiind, de asemenea, anevoios. Caracteristicile sunt asemanatoare apei izvorului sulfuros de sub dealul Cacova desi, ponderal, componentele care definesc aceste caracteristici au valori mai mici. Apa izvorului din Breaza de Jos este sulfuroasa, sulfatata, sodica, calcica hipotona.
Izvorul Sarat din Valea Morii se afla la o distanta de 5 km (spre vest) fata de centrul localitatii Breaza iar accesul pana la sursa este acceptabil, izvorul avand originea intr-o zona cu rupturi si alunecari de teren. Apa izvorului este cloruro-sodica, sulfatata, bromurata, calcica, magneziana, hipertona.
Pe malurile raului Prahova cat si ale afluentilor sai se gasesc salcii si arini. Exista si paduri de amestec -molid, brad, pin, fag- ce apar ca niste mici insule in zona de contact dintre dealuri si munte (Podu Corbului, Dealul Cetatii, Lazului). Padurile de fag se gasesc pe suprafete mult mai mari in Valea Morii, Cheia Provitei si pe versantul estic al dealului Sinoiu. Un numar foarte mare de tipuri de plante din flora specifica zonei subcarpatice acopera pasunile si fanetele. Mistretul, ursul, capriorul, cerbul, iepurele, fazanul, gugustiucul, veverita fac parte din fauna acestei zone, veverita fiind intalnita foarte des in parcul orasului si chiar in gospodariile oamenilor.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau