Ultima Teorema, ultimul proiect al unui Mare Maestru

 

Romanul a fost scris de doi dintre Marii Maestri ai literaturii science-fiction, fiecare cu peste jumatate de secol de experienta in genul SF. Inceput de Arthur C. Clarke ca un proiect de sine statator, problemele sale de sanatate l-au fortat sa caute un colaborator in persoana lui Frederik Pohl. Care, pe baza manuscriselor si a ideilor lui Clarke, a terminat romanul doar cu cateva zile inaintea mortii acestuia.

Actiunea se desfasoara in sec 21, pe doua planuri: pe de o parte urmareste viata si cariera lui Ranjit Subramanian, un matematician din Sri Lanka (tara de adoptie a lui Clarke) care gaseste o rezolvare foarte scurta a celebrei Teorii a lui Fermat. Devine cunoscut de toata lumea si i se propune sa se alature unei organizatii secrete numita Pax per Fidem, care urmareste sa aduca pacea mondiala pe o cale cat mai pasnica. Pe de alta parte romanul ii are in prim plan pe membrii unei rase extraterestre numite Marii Galactici care, detectand explozii nucleare pe Pamant, decid sa extermine omenirea. Desigur co-autorii cartii n-au lasat acest lucru sa se intample, insa cum si de ce veti afla citind romanul.

Fanilor lui Clarke le va fi usor sa recunoasca principalele teme ale operelor sale: evolutia social-biologica a societatii umane in contextul universului si contactul intre pamanteni si rase extraterestre superioare cu consecinte dezastruoase pentru omenire (teme centrale in ciclul Odiseelor Spatiale sau in Childhood’s End). De asemenea apar cateva concepte stiintifice introduse de el de-a lungul carierei sale: de la liftul spatial (in The Fountains of Paradise) si yachturile spatiale propulsate de vantul solar (in The Wind from the Sun) pana la descrierea uneia dintre rasele extraterestre (in Childhood’s End).

Cunoscut la noi prin seria Heechee (cateva volume fiind publicate de editura Nemira) Frederik Pohl a contribuit decisiv la crearea acestei lucrari prin experienta sa in teoria numerelor, cateva “trucuri” matematice inventate de el aparand in roman. Si, ca o noutate in opera lui Clarke, Pohl introduce spre sfarsitul cartii hibridul om-masina, tema centrala in alt roman de-al sau (Man Plus).

Romanul se dovedeste a fi un experiment interesant intre doi creatori ai genului sf si un ramas bun al lui Arthur C. Clarke, unul dintre exponentii epocii de aur ai literaturii science fiction. O creatie care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca niciunuia dintre iubitorii de imaginatie.

Sursa: http://www.cartidecitit.ro/