Arhiva

Aşa il dezmierda galeria ieşeanã şi astfel scanda, apelind la o vocabulã croitã din patronimicul sãu. Acest diminutiv era extras nu din prenume, ci din numele de familie şi dãdea expresie popularitãţii atinse de Vasile Simionaş, acest ind ...

Pe Miron Aioanei l‑am vãzut cred intiia oarã prin vacanţele mele din anii studenţiei de la Iaşi. Urca duminicã de duminicã şi sãrbãtoare de sãrbãtoare uliţa Maior Ioan spre biserica Fãlticenilor Vechi. Era una dintre deprinderi ...

Neostenit şi mereu pornit pe surprize şi plãţi sufleteşti, pãrintele arhimandrit Timotei Aioanei, copilul bãlai, cu ochi de cicoare, din Rãdãşeni, satul livezilor de lingã Fãlticeni, ne oferã un tom din cele de raft bibliofil, un ...

Copilul bãlai, cu ochii de cicoare, din Rãdãşeni, bãtea ca şi pãrinţii şi consãtenii lui drumurile spre sihãstrii. Nu‑i urma din poruncã pe cei mari, ci din lãuntricã nevoie sufleteascã. Se simţea chemat, parcã premonito ...

Vasile Gh. Popa, ştiutor şi el neintrecut al tradiţiei, poate cel din urmã mare folclorist roman, devenea la intoarcerea la Fãlticeni a lui Vasile Lovinescu partenerul ideal de dialog cu privire la toate aceste preocupãri iniţiatice. &I ...

Doi erudiţi, urgisiţi şi neinţeleşi de nişte vremuri maştere, cele staliniste şi neostaliniste, doi ştiutori a cite in lunã şi stele ale vechimilor, ale tradiţiei romaneşti şi universale, se intilneau pe uliţele Fãlticenilor, i ...

În 1984 consacram pagina de arte a "Convorbirilor Literare", pe care o pãstoream, Cvartetului "Voces". Însemnãrile mele de atunci, tipãrite apoi in 1985 in cartea de publicisticã "Fotograme", de la ...

Cum mi‑a mãrturisit‑o in ceasurile de neuitat, petrecute in atelierul sãu din Piaţa Amzei, pe Marcel Chirnoagã nu‑l atrag ingerii. E mereu ispitit de draci. Îi zugrãveşte cu voluptate, deoarece aceştia ii oferã ...

La Galeria "Dana" din strada Cujbã, la iniţiativa domnului Mihai Pascal, cel care nu este doar un singuratec Mecena prin Iaşii de azi, ci şi o fiinţã cu o puternicã genã a neuitãrii, ieşenii şi‑au amintit de Marcel C ...

La Galaţi, la Muzeul de Artã Vizualã, la un an şi mai bine de la trecerea in veşnicie, Cezar Ivãnescu reinvie in Cincizecime pe pinzele unor pictori, in plãsmuirile unor graficieni, artişti decoratori, in formele modelate de sculptori. ...

Aşezãmintul de la Miclãuşeni, de pe valea Siretului, e unul sortit istoriei. Primejdiile nu l‑au ocolit, dar le‑a surmontat, predestinat fiind sã infrunte timpul. Ameninţãrile s‑au revãrsat in cascadã asupra intemeieri ...

Un ceramist şi sticlar, romanul basarabean Mihai Grati, şi doi pictori de şevalet, Merişor Dominte şi Stelian Onica, dascãli la Secţia de Artã Sacrã a Facultãţii de Teologie Ortodoxã din Iaşi, şi‑au impreunat lucrãrile int ...

În seara de 30 de aprilie 2009, cu citeva zile inainte de rostuirea, la 2 mai, a unui rotund de virstã (65 de ani), Viorel Munteanu, rectorul Universitãţii de Arte "George Enescu" din Iaşi, compozitor şi profesor de compoz ...

În Piaţa Amzei, in vecinãtatea clãdirii cu ecouri renascentiste a fostei Universitãţi Populare din Bucureşti, este stupul artiştilor, Babilonul pictorilor, graficienilor şi sculptorilor. E o clãdire fantomaticã, amintind de atm ...

Într‑o lungã confesiune televizatã din 2002, anul cind Adrian Podoleanu rostuia 75 de ani de viaţã, artistul ni se dezvãluia ca un promotor statornic şi roditor al culorilor de apã. El se inscrie astfel, cum ne mãrturisea, ...

Liviu Leonte a dãruit culturii romane şi cea mai solidã monografie a autorului capodoperei Alexandru Lãpuşneanu. Editarea şi comentarea creaţiei negruzziene reprezintã un demers care a pus in luminã capacitatea de studiu, de analizã ...

Cu mult, mult inainte ca insemnele de cetãţean european sã‑i aureoleze şi innobileze pe romani, ca urmare a intrãrii Romaniei in Uniunea Europeanã, in 2007, unii dintre concetãţenii noştrii purtau panaş de oamenii ai Europei. F ...

Se pare cã, dupã o innegurare de aproape cinci ani de zile, soarele s‑a arãtat iar deasupra Muzeului "Ion Irimescu" din Fãlticeni. În 2005, artistul, disperat aproape, trimitea o misivã ultimativã Ministerului Cult ...

Traiectul sculptorului pare a fi cel al alergãtorului de cursã lungã. S-a inscris pe orbita artelor frumoase graţie unei priviri, cea a invãţãtorului de neuitat pentru gestul sãu premonitoriu, care a descoperit grãuntele uranic al tal ...

Sub versantul estic al Dealului Bucium, pe tãpşanul Þuţorei, la poalã de pãdure de salcimi, troneazã ca pe o intinsã masã de altar un chivot. Are zvelteţe de corabie ce taie apele vãzduhului şi uneşte cerul cu pãmintul. Biserica ...