Arhiva

Povestiri din galata

Blaga, publicistul

Se implinesc 110 ani de la naşterea lui Lucian Blaga. A devenit un loc comun credinţa celor cu adevãrat responsabili de cultura romaneascã şi de valorile ei cã momentele aniversare trebuie sã fie de lucru, adicã marcate prin recitirea operelor ...

Cei convocaţi de istorie

Rareori mi-a fost dat sã mã intorc cu gindul atit de stãruitor la familia mea sub influenţa unei lecturi precum cea a cãrţii Regele se-nclinã şi moare. Herta Müller observã cã fiecare din familia sa "a fost convocat de istorie, trebuind ...

Tîmplarul cu halat de rumeguş

In foiletonul precedent, scriam cã, deşi "a trintit uşa acestei ţãri", aşa cum mãrturiseşte, obsesia Hertei Müller, mai bine zis tema ei obsesivã este Romania. O atestã literatura sa, nutritã fatalmente de o experienţã singularã ...

Cuvîntul – între rostire şi posibilitãţi nerostite

"Cind tãcem, devenim dezagreabili – cind vorbim, ajungem ridicoli", zice Herta Müller, aşezind aceastã frazã ca titlu al unuia dintre admirabilele texte din volumul Regele se-nclinã şi ucide. Dar cind scriem? Iatã problema ei şi a o ...

Mãrturie despre melodioasa limbã românã

Intr-o cronicã la volumul Tentaţia risipirii al lui Augustin Buzura, Mircea Iorgulescu, parafrazind titlul unei antologii de prozã ruseascã postsovieticã, apãrutã in Franţa – Les fleurs du mal russe, spune cã in cãrţile celui ce a scris Fe ...

Homer, grilã pentru ştirile de searã

Scriind despre cãrţile Monicãi Lovinescu, Mircea Iorgulescu procedeazã şi la o judicioasã punere la punct (in sensul de clarificare şi de dreaptã judecatã): "Se inşalã, cred, Monica Lovinescu plasind publicarea Jurnalului in contextul po ...

Prizonieri ai istoriei şi prizonieri ai exilului

Intr-un interviu mai vechi, din 1976 (pe care l-am selectat intr-un volum de dialoguri, apãrut in 1997 la Editura Paideia), Al.Paleologu, rãspunzindu-mi la intrebarea: "Cum aţi defini critica?, spunea cã aceasta este deopotrivã admiraţie şi ...

O carte irecuperabilã

Dacã mai peste tot in cartea Alexandrei Laignel-Lavastine despre uitarea fascismului şi despre cei trei – Cioran, Eliade, Ionescu – (Boxã pentru trei este unul dintre subtitlurile eseului de 32 de pagini) cultura romanã este privitã – de cine ...

"Boxã pentru trei" la Paris

In patru numere la rind ale revistei 22, din 2002, Mircea Iorgulescu semna o amplã şi documentatã analizã a cãrţii de tristã faimã: Cioran, Eliade, Ionesco: l’oubli du fascisme, apãrutã in acel an la Paris. Reunite acum in volumul Tangenţia ...

Un polemist redutabil

In volumul Amintiri şi portrete literare, pe care l-am comentat aici anul trecut, printre cei cãrora Gabriel Dimisianu le schiţeazã profilul se numãrã şi Mircea Iorgulescu. Trãsãtura definitorie a criticului, eseistului şi redutabilului jurnal ...

Rîsul care ucide iluzia

Am scris in foiletonul precedent despre şocul la nivel planetar provocat de povestirea O zi din viaţa lui Ivan Denisovici. La Soljeniţin, arta incontestabilã a prozatorului este pusã aşa-zicind in slujba a ceea ce Buzura numeşte "dreapta pom ...

O zi care a zguduit lumea

Din cauza constringerilor ideologice a cenzurii, in comunism curajul scriitorului devenise aproape o categorie esteticã. şi nu era vorba de curajul artistic, innoitor, ci de cel politic sau, mã rog, civic. Or, un astfel de curaj in ceea ce priveşte ...

Masa de scris – arena romancierului

Pinã la apariţia volumului (deşi cuvintul volum mi se pare aici puţin cam exorbitant) Teroarea iluziei, Crisula ştefãnescu imi era un nume total necunoscut. Intrebãrile, conversaţia ei cu Augustin Buzura ilustreazã un jurnalist veritabil care a ...

Drumul interior

"Pe unde n-a umblat Kutuzov, a umblat Tolstoi şi Dostoievski". Aceastã frazã, care ar putea figura la loc de cinste in orice dicţionar de reflecţii asupra literaturii, aparţine lui Augustin Buzura. Rostitã in teribilul decembrie 1989 in ...

Trãdarea prietenilor

Una dintre surprizele cele mai descurajante ce au urmat gestului lui Nicolae Breban de a protesta impotriva minirevoluţiei culturale a lui Ceauşescu a fost ceea ce aş numi, parafrazind o sintagmã binecunoscutã, trãdarea prietenilor. Fãrã a mã j ...

Biografia ca pretext

In memoriile sale, care, in primul volum, aveau ca temã dominantã ratarea, iar in al doilea – cariera, Nicolae Breban revine obsesiv la momentul din biografia sa: 1971. Este interesant şi chiar psihanalizabil in cite contexte şi, aş spune, pe cit ...

Nichita Stãnescu, o legendã

Cum era şi firesc, Nicolae Breban se autodefineşte in memoriile lui portretizindu-i pe contemporanii sãi. Dintre toţi "cei care ne-am incheiat opera", lui Nichita Stãnescu ii prevede cea mai glorioasã postumitate, conştient totodatã c ...

Botezul legitimitãţii

Am exagerat puţin afirmind cã Nicolae Breban, un prozator pur-singe, nu ştie sau nu vrea sã povesteascã, nici chiar atunci cind inseşi genul sau specia/ subspecia in care se ilustreazã o cer, ca sã nu zic o impun: memorialistica. Fie aceasta şi ...

Melancolia prieteniei

E de observat cã şi volumul al doilea din Sensul vieţii de Nicolae Breban e "o incercare hibridã de a extrage sensul existenţei din fragmente de viaţã-trãite". Numai cã "fragmentele de viaţã" sint aici, in ...

Melancolia bãncii goale

Dacã anul trecut, cind am scris aici despre volumul I din Memoriile lui Nicolae Breban, intitulate Sensul vieţii, mãrturiseam cã nu am inţeles prea bine ce vrea sã defineascã autorul prin sintagma "biografie socialã" (dar şi afirmare ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei