FOTO Pregătiri pentru Capitală europeană a culturii în 2021 - CLUJ -NAPOCA

O strategie culturală, un slogan şi un model propriu de teorie a schimbării, acestea sunt câteva elemente care îţi atrag atenţia atunci când accesezi pagina de internet a Asociaţiei „Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană“. „Asociaţia a dezvoltat în anul 2014, prin eforturi proprii, Strategia Culturală şi Strategia Sectorului Industriilor Creative din Cluj-Napoca pentru intervalul 2014-2020. Cele două strategii au fost rezultatul unui demers complex din care au făcut parte instituţii de cultură, operatori culturali din zona independentă, ONG-uri din sfera socio-culturală“, explică Florin Moroşanu, directorul executiv al Asociaţiei de la Cluj.

Cele două documente fac parte din strategia de dezvoltare a oraşului Cluj-Napoca, ce ar urma să fie aprobată în această lună. „Datorită complexităţii proiectului Capitalei Culturale am considerat că este mai rezonabil să construim o strategie care să se plieze pe termenele folosite de către administraţii (locală, regională şi naţională - respectiv 2014-2020) şi care să poată fi adusă la zi periodic, decât să construim o strategie pe mai mulţi ani, a cărei implementare nu poate fi urmărită din cauza lipsei instrumentelor aferente“, a mai detaliat Florin Moroşanu.

De ce „East of West“?
La Cluj s-a creionat deja şi conceptul pe care va miza oraşul în competiţia pentru a devenit Capitală europeană a culturii în 2021- „East of West“. Potrivit programului prezentat de Asociaţie, Clujul şi-a creat „un model propriu de teorie a schimbării, numit W.E.A.S.T.“. „Acronimul W.E.A.S.T. defineşte cele 5 etape ale procesului de schimbare pe care dorim să-l generăm şi este reprezentativ pentru conceptul East of West, fiind o combinaţie sugestivă a energiilor estului şi vestului“, se arată în structura programului.

Cele cinci etape ale procesului de transformare fac referire la W (Wonder/ bucuria cunoaşterii), E (Explore/ a explora), A (Activate/ a activa), S (Share/ a împărtăşi), T (Trust/ a genera încredere). „Pentru fiecare linie de program vor fi identificate 3-4 proiecte emblematice, de anvergură, în cadrul unor ateliere de lucru cu operatori culturali. Fiecare linie de program va avea un portofoliu de proiecte care va include propunerile de proiecte şi activităţi venite din partea instituţiilor, organizaţiilor şi grupurilor de iniţiativă“, explică membrii asociaţiei. Totodată, aceste linii directoare sunt gestionate de Academia Deschisă Schimbării- „o platformă care facilitează conectarea, învăţarea, împărtăşirea de resurse şi cunoaştere, precum şi activarea actorilor schimbării“.

Un simplu salut, „Servus!“, pe care îl auzi des în Transilvania, dar şi mai des în Cluj, a devenit sloganul şi motto-ul proiectului pregătit din inima Ardealului. „«Servus!» înseamnă firescul prieteniei, amintiri comune şi stăpânirea orgoliului“, vine şi explicaţia pentru această alegere.

Strategia industriilor creative
Documentul prin care este prezentat potenţialul industriilor creative din Cluj a fost realizat la începutul anului trecut. Potrivit strategiei, în acest sector de activitate Clujul se afla pe poziţia secundă la nivel naţional, după Bucureşti, acesta concentrând 6,4% din cifra totală de afaceri şi 4,3% din locurile de muncă generate de acest domeniu. Componentele industriei creative analizate au fost: cinema, cultură scrisă, artele spectacolului, radio şi televiziune. „Cluj-Napoca este cel mai bine echipat oraş al ţării (exceptând Bucureştiul) din punctul de vedere al infrastructurii culturale, aceasta cuprinzând în primul rând instituţii de spectacol specifice culturii înalte (teatre dramatice, operă, orchestră simfonică etc.), dar şi numeroase posibilităţi de accesare a produselor cinematografice“, se arată în analiză.

Apel la unitate în proiectul Iaşi Capitală Culturală Europeană în 2021 FOTO

În ceea ce priveşte avantajele municipiului faţă de alte zone din ţară, evaluarea arată că la Cluj există cel mai bine dezvoltat sector IT din ţară şi cea mai efervescentă activitate culturală, după Capitală. Totodată, are şi cea mai activă societate civilă, iar în acest an a devenit Capitala Europeană a Tineretului. Un alt element din strategie vizează dezvoltarea CREIC– Centrului Regional pentru Industrii Creative. Priorităţile strategice pentru intervalul 2014-2020 vizează două paliere Extindere şi Conectare, prin care să se realizeze un echilibru între cei trei actori: administraţie publică (stat), sectorul industriilor creative şi comunitate. „Cele două priorităţi se completează, şi vor putea fi înţelese în paradigma «bridging-bonding», în sensul că prima direcţie strategică- Extindere- desfăşurată în cheia «bridging» vizează construirea de relaţii noi cu exteriorul oraşului, incluzând noi parteneri, şi acces la noi informaţii, noi pieţe, etc., iar a doua direcţie strategică- Conectare- desfăşurată în cheia «bonding» vizează adâncirea relaţiilor dintre actorii interni din comunitatea urbană, incluzând întărirea relaţiilor dintre administraţie şi comunitate, sectorul creativ şi comunitate etc.“, reiese din strategie.

În acest moment Asociaţia de la Cluj caută voluntari pentru mai multe proiecte şi pregăteşte, ca şi alte oraşe din ţară, dosarul de candidatură, ce va trebui depus până în prima parte a lunii octombrie. Cea mai recentă campanie lansată din inima Transilvaniei a fost: „Clujul Merită“. Aceasta evidenţiază elementele cheie pe care va fi construit programul Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană.

Înfrăţire culturală salvatoare pentru Iaşi Capitală europeană a culturii 2021

Ziarul Evenimentul Regional al Moldovei va prezenta, periodic, în cadrul campaniei de informare privind competiţia pentru Capitală europeană a culturii 2021, cum se pregătesc şi celelalte oraşe din ţară. Din dorinţa de a transmite cât mai obiectiv stadiul pregătirilor din întreaga ţară am trimis o listă cu aceleaşi întrebări asociaţiilor şi fundaţiilor constituite şi în celelalte oraşe care şi-au anunţat intenţia de-a depune dosarele de candidatură pentru CEAC 2021. Primii care au răspuns solicitării noastre au fost membrii Asociaţiei „Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană“.

Capitalele europene ale culturii 2015, la start FOTO

Ministerul Culturii organizează o întâlnire cu oraşele interesate să îşi depună candidatura. Evenimentul va avea loc luni, 16 februarie 2015, începând cu ora 9.00, la sediul Ministerului Culturii în Bucureşti. Sesiunea de informare va beneficia de prezenţa unui reprezentant al Comisiei Europene, care va susţine o prezentare despre obiectivele acţiunii şi despre pregătirea corespunzătoare a dosarelor de candidatură. De asemenea, acesta va răspunde, alături de reprezentanţii Ministerului Culturii, întrebărilor adresate de către oraşele care intenţionează să-şi depună candidatura.

Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021 le aflaţi AICI

„Oraşele candidate vor trebui să prezinte strategia culturală şi strategia oraşului în general în dosarul de candidatură. Juriul nu va analiza pertinenţa acestora, ci coerenţa lor cu programul şi obiectivele propuse“- Ghidul CEAC 2020-2033 al Comisiei Europene

În acest moment, mai multe oraşe şi-au anunţat intenţia de a pregăti dosarele de candidatură. Printre acestea de numără Iaşi, Braşov, Cluj Napoca, Timişoara, Craiova şi Arad.