Propunerile României la premiul Nobel pentru literatură

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere desfăşurat săptămâna trecută la Iaşi şi-a închis porţile cu o informaţie-surpriză vehiculată în mediul scriitoricesc: nominalizările României pentru premiul Nobel la literatură. Pentru prestigiosul trofeu atribuit anual la Stockholm, România ar urma să defileze cu două candidaturi: Mircea Cărtărescu şi Varujan Vosganian. Informaţia a fost confirmată parţial de acesta din urmă, prezent sâmbătă la Iaşi pentru lansarea la ultimului său volum, „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri”, în cadrul unui eveniment organizat la Librăria Cărtureşti, din incinta complexului comercial Palas. „Nu pot să confirm, nici să infirm o astfel de informaţie, însă pot spune doar că, din păcate, România nu este încă pregătită pentru o astfel de dezbatere, iar un anunţ de acest gen ar risca să ducă în derizoriu subiectul în sine”, a declarat Vosganian, ferindu-se să ofere un răspuns fără echivoc reporterilor „Evenimentul Regional al Moldovei”.
Susţinere din partea a trei ţări
De menţionat că Varujan Vosganian, cunoscut om politic (senator de Iaşi, fost ministru în Cabinetele Tăriceanu şi Ponta) şi, totodată, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, este autor al romanului „Cartea Şoaptelor”, tradus deja în numeroase limbi şi considerat de critici o epopee a poporului armean, care tratează pe larg ororile genocidului la care a fost supus acest popor la începutul secolului trecut (1915). Astfel, dacă numele scriitorului Mircea Cărtărescu a mai fost vehiculat şi la ediţiile recente ale premiilor Nobel, candidatura lui Varujan Vosganian ar putea veni acum, potrivit declaraţiilor neoficiale, din partea a trei state: România, Armenia şi Israel. O recomandare oficială în acest sens a venit din partea preşedintelui Uniunii Scriitorilor de Limbă Ebraică din Israel, Herzel Hakak, într-un „laudatio” publicat recent şi în revista „România Literară”, prin care a remarcat în romanul „Cartea Şoaptelor” referiri asemănătoare la suferinţa evreilor şi la cea a armenilor. „Trebuie reţinut: genocidul armenilor s-a petrecut înainte de genocidul evreilor, iar astăzi e limpede că dacă lumea ar fi ştiut să înţeleagă morala acelui genocid, dacă ar fi ştiut să trezească şi să salveze poporul armean, genocidul din Europa nu ar mai fi fost comis”, notează Herzel Hakak, considerând îndreptăţit ca această carte şi, implicit, autorul, să fie recompensaţi cu premiul Nobel. „Cartea aceasta merită să fie îmbrăţişată de toţi scriitorii lumii prin intermediul premiului Nobel pentru literatură. Un asemenea premiu ar atenţiona conştiinţa lumii asupra acestei catastrofe (genocidul armean, n.r.) – şi ar da profunzime recunoaşterii acestei crime îngrozitoare”, apreciază preşedintele Uniunii Scriitorilor de Limbă Ebraică din Israel.
O „carte a şoaptelor” poporului român
Cât priveşte „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri”, cea mai recentă apariţie editorială a lui Varujan Vosganian, autorul o vede ca posibilă „carte a şoaptelor” poporului român, tratând evenimente din istoria recentă a ţării. „Sunt atâtea evenimente care au trec pe lângă noi şi pe care nu le-am înţeles. Asta arată că noi mergem în continuare prin deşert, într-un spaţiu în care e foarte greu să mai construim repere. Din acest motiv, consider că suferinţa cea mai mare a poporului român este boala lipsei de sens, al cărei leac nu poate veni decât prin cultură”, a declarat Varujan Vosganian. (Dan Haţegan)

În fiecare an, Academia Suedeză trimite statelor cereri de nominalizare a candidaţilor pentru Premiul Nobel în Literatură; membrii Academiei, membri ai academiilor şi societăţilor literare, profesori de literatură sau foşti laureaţi ai Premiului şi preşedinţi de organizaţii ale scriitorilor au permisiunea de a propune candidaturi.