Cum a ajuns inima Bucovinei pe primul loc la spaţii moderne de retail

Potrivit studiilor din domeniu, Suceava, cu 1.170 de metri pătraţi la o mie de locuitori, depăşeşte Capitala, dar şi municipii mari precum Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Craiova . Sumele colectate la bugetul local în ultimii trei ani, de la primii 8 cei mai mari retaileri din reşedinţa de judeţ, au crescut constant 

În municipiul Suceava, zonele industriale Burdujeni şi Şcheia mai păstrează doar în mică măsură vechile activităţi productive. Lucian Gheorghiu, director al Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava spune că una dintre cauzele acestei stări de fapt o constituie dispariţia societăţilor care nu s-au adaptat rigorilor tranziţiei economice.

În ceea ce priveşte evoluţia şi dezvoltarea economiei sucevene, este de remarcat faptul că specificul ramurilor economice nu mai corespunde decât pe de parte structurii existente la începutul anilor 1990. Totodată, dacă la momentul 1989, întreprinderile din ramurile de activitate în cauză aveau, în medie, 3.000 de angajaţi, în anul 2015, în judeţul Suceava nu mai exista nici măcar o singură societate comercială cu peste 1.000 de salariaţi. Potrivit unei analize a CCI Suceava, declinul a fost cauzat şi de procesul haotic de privatizare a fostelor întreprinderi comuniste, „noii proprietari nemanifestând interes sau neavând capacitatea de a susţine ori de a reorganiza activitatea respectivelor unităţi“.

„În aceste condiţii, pe fondul inexistenţei unor politici şi reglementări stricte din partea autorităţilor statului, dezvoltarea şi proliferarea marilor centre comerciale, pe locul fostelor întreprinderi productive, a devenit una facilă“, susţine Lucian Gheorghiu, director al Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava.

Supremaţie la nivel naţional
Acesta este contextul în care, Suceava se impune, la nivel naţional, ca fiind municipiul cu cea mai mare suprafaţă de spaţii de comerţ cu amănuntul la mia de locuitori. În reşedinţa de judeţ sunt reprezentaţi cei mai mulţi retaileri europeni, sectorul comercial având o contribuţie importantă la viaţa economică locală. Astfel, conform studiului DTZ Romania Retail Regional Cities 2016, municipiul Suceava deţine supremaţia în ţară din punctul de vedere al densităţii spaţiilor moderne de retail la o mie de locuitori. Practic, Suceava, cu 1.170 de metri pătraţi la mia de locuitori, depăşeşte Bucureşti, dar şi municipii mari precum Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Craiova. În ediţia pe 2016 a Romania Retail Regional Cities 2016 sunt analizate 27 de oraşe care au fost selectate şi clasificate, în funcţie de numărul de locuitori, în pieţe primare, în care intră oraşele cu peste 250.000 de locuitori; pieţe secundare, în care sunt incluse oraşele cu populaţia cuprinsă între 250.000 şi 150.000 de locuitori, precum şi în pieţe terţiare, categorie care cuprinde oraşele cu populaţia variind între 150.000 şi 60.000 de locuitori. Suceava face parte, alături de altele 15 oraşe analizate, din categoria pieţelor terţiare, suprafaţa spaţiilor moderne de retail deţinute de acestea totalizând 770.000 de metri pătraţi.
În reşedinţa de judeţ sunt deschise 2 mall-uri şi 10 supermarketuri, în curs de construire fiind alte două magazine.

Ce retaileri au ocupat piaţa din Suceava
Metro Cash & Carry Suceava a fost deschis în octombrie 2003 şi împlineşte, în anul acesta, 14 ani de funcţionare. Planul urbanistic de detaliu (PUD) a fost înregistrat la Primăria municipiului Suceava cu nr.12788 din 18 aprilie 2003, pentru funcţiunea de Centru comercial cu desfacere en-gros, având ca beneficiar pe Metro Cash&Carry.
Selgros Cash & Carry Suceava a fost inaugurat în 2007, anul acesta aniversându-se un deceniu de funcţionare. Centrul comercial a fost construit în cartierul Iţcani, în preajma Căii Cernăuţi, pe o suprafaţă de teren de pe malul drept al râului Suceava. Selgros Cash & Carry SRL este o societate a grupului TransGourmet controlat de Coop Elveţia.

Shopping City Suceava a fost construit pe Calea Unirii, pe terenul ocupat de fostul Combinat de Prelucrare Lemnului (CPL), iar ulterior de societatea comercială Mobstrat SA. Investiţia în complexul comercial de 46.000 de metri pătraţi de închiriat, a Argo Real Estate Opportunities (AREOF) din Marea Britanie, a însumat 65 de milioane de euro a fost inaugurată pe 16 aprilie 2008.
„Hale de tocat bani“ pe terenul fostei IFA
Iulius Mall Suceava a fost construit, conform certificatului de urbanism nr.1529 din 17 noiembrie 2006, eliberat de Primăria Suceava, pe un teren pe care a funcţionat Întreprinderea de Fibre Artificiale (IFA), de pe malul râului Suceava, fiind deschis pe 15 noiembrie 2008.
Magazinul Kaufland a fost construit pe terenul pe care a funcţionat Fabrica de Tricotaje „Zimbrul“ Suceava, una dintre cele mai căutate la export pentru produsele sale. Halele de producţie de pe actuala stradă a „Universităţii“ au fost dărâmate, lăsând loc unuia dintre primele complexuri comerciale de municipiul Suceava.
Lidl România deschidea primul său magazin din municipiul Suceava în anul 2011, pe Calea Obcinilor, pe o suprafaţă pe care funcţionase un club de dans. La acea dată, Lidl România avea preluate, renovate şi modernizate 107 de foste magazine Plus, în octombrie, pe lângă cel din Suceava, inaugurându-se alte 10 noi unităţi de retail. În municipiul Suceava, un alt magazin Lidl a fost dat în folosinţă pe Calea Unirii, în zona Complexului comercial „Bazar“. În proceduri de autorizare la Primăria municipiului reşedinţă se află cea de a patra unitatea comercială a Lidl România.

În 2016, Dedeman, a deschis un magazin pe amplasamentul defunctei Întreprinderi de Utilaje şi Piese de Schimb (IUPS). Aceasta după ce, anterior, Dedeman şi-a închis magazinul de pe strada Lunca Sucevei. Pentru construirea acestuia din urmă, prin adresa înregistrată cu nr. 20.234 din 16 iunie 2002, societatea comercială Dedeman Bacău supunea aprobării Consiliului Local Suceava aprobarea Planului urbanistic de detaliu (PUD) pentru construirea primului magazinului Dedeman.
În municipiul Suceava, au fost deschise numeroase magazine Profi City. Potrivit studiului DTZ Romania Retail Regional Cities 2016, la această dată, în reşedinţa de judeţ există 2 mall-uri şi 10 supermarketuri, în curs de construire fiind alte două magazine ale Kaufland şi Lidl.

Unele dintre marile spaţii comerciale au dispărut
De cealaltă parte, dintre eşecurile răsunătoare unul este acela al Galleria Suceava. Complexul comercial de 10.800 de metri pătraţi a fost inaugurat în anul 2009, la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, în urma unei investiţii de 25 de milioane de euro. În 2013 fost preluat de compania Primagra, pentru 800 de euro. În iarna anului 2010, după 2 ani de funcţionare, reţeaua de supermarketuri Billa a închis, chiar înainte de Sărbătorile de iarnă, magazinul din municipiul Suceava. Magazinul Univers'all din municipiul Suceava a fost închis în toamna lui 2006.

La începutul anului 2017, a fost închis şi supermarketul Real din fosta zonă industrială Şcheia. Aceasta după ce Metro Group a vândut către Terazone Entreprises Limited Cipru cele 4 magazine pe care le mai avea în România, respectiv pe cele din Suceava, Oradea, Constanţa şi Arad. Potrivit Metro Group, tranzacţia fost finalizată în 20 ianuarie 2017, grupul german înstrăinând părţile sociale deţinute în cadrul Real Hyper Magazine.

Lidia DIACONU

Veniturile la bugetul municipiului Suceava din taxele şi impozitele achitate de spaţiile comerciale au crescut de la an la an. Potrivit Serviciului de taxe şi impozite al Primăriei, intrările la bugetul local de la primii 8 mari retaileri din reşedinţa de judeţ au fost de 4,17 milioane de lei în 2014, 4,37 de milioane de lei, în 2015 şi 5,34 de milioane de lei, în 2016. Anul trecut, din impozit pe clădiri s-a adunat 4,97 de milioane de lei, din impozitul pe teren- 202.787 de lei, din impozitul pe mijloace auto- 634 de lei, iar din alte surse 171.132 de lei.