Teroarea nu are culoare politică EXCLUSIV

Locuitorii comunei ieşene Alexandru Ioan Cuza stau cu frica în sân că-şi vor pierde agoniseala de-o viaţă în apele învolburate ale Siretului. De-a dreptul hilar este faptul că Ministerul Mediului a demarat un proiect de consolidare a albiei acestui râu încă din anul 2010, dar investiţia este şi astăzi blocată, din cauza birocraţiei. Practic, lucrarea de peste 22.800.000 de lei - valoare rezultată în urma studiilor de fezabilitate întocmite acum şase ani - a fost oprită ba din cauza unor litigii cu terenuri, ba din cauza lipsei unor avize. Lovitura de graţie a fost dată însă de plecarea Guvernului Ponta, când Executivul era pe punctul de a identifica sursa de finanţare a proiectului, ce urma a fi executat în regim de urgenţă, fiind obţinute inclusiv avizele necesare execuţiei

În ţara lui Papură Vodă, unde schimbările politice de la nivel central încurcă iţele micilor comunităţi din teritoriu, există oameni care-şi duc zilele terorizaţi de ideea că şi-ar putea pierde agoniseala de-o viaţă în faţa furiei apelor. Cu această crudă realitate încearcă să se împace şi locuitorii comunei Al.I. Cuza, care aşteaptă de ani de zile ca birocraţia să fie învinsă, pentru a putea fi reluate lucrările de consolidare a malurilor Siretului, care „muşcă” periodic din terenurile oamenilor şi-i ameninţă cu pieirea.

Citeşte şi Cu lumânarea în calea Siretului

Ani de neputinţă şi lacrimi de disperare
Proiectul amenajării albiei râului Siret a debutat încă din anul 2010, când, prin Ordinul nr. 1770 al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii ce avea să-i scape pe ieşeni de teroarea inundaţiilor. În urma studiilor, a reieşit că pentru acest proiect autorităţile centrale ar fi trebuit să aloce nici mai mult nici mai puţin de 22.814.083 de lei. Deoarece documentul aprobat la acea vreme arăta că s-a „intensificat fenomenul de eroziune a malului stâng al Siretului”, autorităţile au dispus începerea în regim de urgenţă a lucrărilor care, din nefericire, au fost blocate la scurt timp, din cauza unor terenuri aflate în proprietatea unor locuitori ai comunei ieşene Al.I Cuza. Astfel, investiţia a fost sistată datorită problemelor legate de transferul terenului din fondul forestier, aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva” şi din proprietate privată, în proprietatea statului român. În acest sens, reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Siret au început demersurile pentru aplicarea procedurii de expropriere pentru o cauză de utilitate publică, aşa cum este proiectul consolidării malurilor Siretului, fiind realizat un nou studiu de fezabilitate, ce avea să indice coridorul de expropriere atât pentru terenul din fondul forestier, cât şi pentru cel aflat în patrimoniul Regiei Naţionale a Pădurilor. Aşa cum se întâmplă însă în România, procedura s-a desfăşurat pe o perioadă îndelungată, noul studiu de fezabilitate primind toate avizele abia la finalul lui 2014.
În vederea obţinerii unei Hotărâri de Guvern prin care să fie aprobată declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor care constituie coridorul de execuţie al lucrării de utilitate publică, Administraţia Bazinală de Ape „Siret” a purtat corespondenţe cu Autoritatea Naţională „Apele Române”, fiind comunicate notele de fundamentare ale proiectului şi listele cu terenuri ce aveau să-şi schimbe proprietarul. Astfel, pe 9 aprilie 2015, pe site-ul Ministerului Mediului a fost lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind exproprierile cu tam-tam care au blocat atâta amar de timp lucrările de consolidare a malurilor Siretului.

Birocraţia a lovit din nou

Deşi în cea de-a doua jumătate a anului trecut se părea că lucrurile privind investiţia din Al.I Cuza reintră în normal, România a îmbrăcat hainele de doliu pentru tinerii care şi-au pierdut viaţa în tragicul incendiu din Colectiv, iar Guvernul Ponta a dat bir cu fugiţii. Din cauza acestor schimbări au fost blocate mai multe proiecte, printre care şi cel de la Iaşi. „Îmi aduc aminte că pe vremea aceea eram încrezători că vom reuşi să ducem la bun sfârşit acest proiect. Apăruse pe site-ul Ministerului Mediului proiectul de hotărâre de Guvern care aviza exproprierea, avem aproape toate avizele de la ministere (Ministerului Mediului, Ministerul Finanţelor-n.r.) şi trebuia să mai primim girul celor de la Finanţe, dar fix în această perioadă s-a întâmplat nenorocirea de la Colectiv, iar Executivul Ponta şi-a dat demisia”, explică Dan Cârlan, fost prefect al Iaşului la acel moment. Practic, schimbarea de macaz politic de la nivel central a reintrodus proiectul de consolidare a malurilor Siretului în hora birocraţiei, fiind nevoie de reluarea pelerinajului pe la uşa noilor miniştri tehnocraţi, pentru obţinerea de avize. „După un an în care am alergat de la un ministru la altul, membri Executivului Ponta ştiau de ce sunt acolo şi care este problema de la Al. I Cuza. Astăzi însă, când guvernarea s-a schimbat, este nevoie ca noii şefi de ministere să scoată proiectul din sertare, să se consulte cu oamenii aflaţi în subordine (aceeaşi de pe vremea lui Ponta, n.r.) şi să-şi dea avizul, astfel încât să poată fi aprobat proiectul de Guvern privind exproprierile şi, de ce nu, sursa de finanţare”, explică fostul prefect.
În ceea ce priveşte finanţarea, singura variantă credibilă este fondul de mediu. Dacă reprezentanţii noului Executiv tehnocrat ar da dovadă de profesionalism, ar putea include într-un singur proiect de hotărâre şi decizia de expropriere, şi alocarea aferentă investiţiei, având în vedere că bugetul Ministerului Mediului pe 2016 a fost aprobat, ceea ce ar permite executarea lucrărilor de la Al. I. Cuza din banii puşi deoparte pentru situaţii de urgenţă, în vederea eliminării situaţiilor de risc.

Teama domneşte în casele oamenilor
În timp ce proiectul de amenajare a albiei râului Siret zace într-un sertar la Bucureşti, locuitorii din comuna ieşeană Al.I Cuza stau cu frica în sân ori de câte ori văd că norii se adună asupra localităţii, iar primarul se declară depăşit de situaţie. „Nu mai ştiu nimic despre acest proiect, pentru că schimbarea miniştrilor ne-a dat peste cap. Tot ce vă pot spune este că oamenii din Al.I. Cuza se tem că la prima ploaie localitatea va fi luată de ape. Presimt că aşteptarea acesta se va lungi, deoarece toată lumea este astăzi preocupată de organizarea alegerilor locale, iar în scurt timp se va schimba pentru a doua oară Guvernul. Sper totuşi că reprezentanţii Executivului vor înţelege că oamenii aceştia nu-şi mai găsesc liniştea şi îşi vor face din acest proiect o prioritate”, a declarat Vasile Baciu, primarul comunei Al. I. Cuza, precizând că nu are nicio putere în ceea ce priveşte stringenta investiţie.
Deşi proiectul de consolidare a malurilor Siretului a fost demarat din anul 2010, de către Ministerul Mediului, gospodăriile din Al.I. Cuza au fost năpădite de ape, localnicii stând şi astăzi cu frica-n sân că-şi pot pierde agoniseala din cauza viiturii. Anca BURNICHE

* * *
Proiectul de amenajare a albiei Siretului a fost blocat şi de o plângere penală înaintată de reprezentanţii ITRSV Suceava, care au constatat nereguli în implementarea primei părţi a investiţiei, ce s-a realizat în anul 2010.

* * *
„În acest moment, documentaţia necesară pentru implementarea proiectului se află la nivelul Guvernului. Este nevoie de obţinerea unor avize de la câteva ministere. Ţinem permanent legătura cu oficialii Administraţiei Bazinale de Apă Siret pentru a monitoriza stadiul proiectului. Ştiu că ultima corespondenţă purtată pe acest subiect a fost la nivelul Ministerului Justiţiei. Au fost solicitate o serie de completări în procesul de analiză a documentaţiei depuse pentru obţinerea avizului. Chiar în cursul acestei săptămâni am programată o întâlnire cu oficialii Administraţiei Bazinale de Apă Siret, pentru a discuta despre proiectul de amenajare a albiei râului. Vreau să subliniez că, la fel ca până acum, Instituţia Prefectului – judeţul Iaşi va face tot ceea ce este posibil, în limita atribuţiilor legale, pentru ca acest proiect să se materializeze”- Marian Grigoraş, actualul prefect al judeţului Iaşi

* * *
Dacă în anul 2010 valoarea investiţiei era aproximată la 23.000.000 de lei, noile studii realizate în anul 2014 au dus la o majorare a sumei, ajungându-se la valoarea de 28,5 milioane lei