Un an de frământări şi neputinţă la Pungeşti FOTO

În urmă cu un an, în chiar ziua Sfintei Parascheva, în comuna vasluiană Pungeşti a început ceea ce avea să fie cel mai mare război din România împotriva colosului american Chevron * peste 200 de oameni din satul Siliştea, acolo unde americanii aveau de gând să amplaseze prima sondă de exploatare a gazelor de şist, au ieşit în stradă * ei au cerut autorităţilor să renunţe la planurile puse la cale cu americanii, temându-se că altfel pământurile le vor fi otrăvită în urma fracturării hidraulice, o metodă controversată prin care gazul metan este scos din adâncuri * din păcate, toate eforturile au fost în zadar * Chevron şi-a văzut de treabă, în urletele disperate ale sătenilor din Pungeşti

„Lanţ uman la Pungeşti”, „Sătenii din Pungeşti se plâng că sunt legitimaţi de jandarmi când ies din case”, „Primarul din comună, dispărut fără urmă”, acestea au fost primele titluri care au umplut paginile ziarelor în urma răscoalei izbucnite pe 14 octombrie 2013 la Pungeşti, o comună din judeţul Vaslui. Supărarea oamenilor a fost provocată de vestea că americanii de la compania Chevron vor începe să foreze la ei în sat şi că metoda folosită, fracturarea hidraulică, le va otrăvi apele şi pământurile.
Cum a început războiul de la Siliştea
Până anul trecut, Pungeşti era doar o comună despre care nu se ştia mare lucru. Un punct pe harta Vasluiului, un loc cu oameni care îşi vedeau de viaţa lor fără a cere nimic de la nimeni. De când americanii au obţinut drepturi de explorare pentru gazele de şist din zonă, Pungeştiul a devenit vedetă. Chiar şi preşedintele american Barack Obama ştie unde e localitatea vasluiană şi că locuitorii din zonă se opun cu vehemenţă explorării şi exploatării gazelor de şist.

Traiul celor din Pungeşti a fost dat complet peste cap în urmă cu un an când a început nebunia legată de explorarea gazelor de şist. Pe de o parte, activiştii anti-Chevron, pe de altă parte cei pro-exploatare gaze de şist. Cu toţii au bătătorit cărările în comună pentru a încerca să convingă populaţia fie că aceste gaze sunt nocive, iar explorarea lor periculoasă, fie de avantajele pe care le-ar putea avea dacă sunt de acord cu lucrările. Activişti din toate colţurile ţării şi de peste hotare au pus bazele „Mişcării de Rezistenţă” de la Pungeşti, şi-au instalat o tabără la Armăşoaia unde au rezistat aproape un an.
Au organizat zeci de proteste la care le-au fost alături mii de vasluieni şi nu numai. O voce importantă a fost şi cea a bisericii. Mulţi preoţi, cu sau fără voie de la Episcopia Huşilor, s-au alăturat mişcării de protest. Totul a culminat în decembrie când au sosit primele utilaje ale companiei la Siliştea-Pungeşti. Protestatarii au făcut un lanţ viu pentru a împiedica accesul utilajelor în perimetru de explorare. Apoi, violenţele au fost tot mai multe. Protestatarii au reuşit să dărâme aproape în totalitate gardurile care împrejmuiau terenul de 20.000 de metri pătraţi deţinut de Chevron, iar jandarmii i-au gonit pe oameni din zonă. La finele anului, compania Chevron a anunţat suspendarea activităţilor la Siliştea-Pungeşti, în urma manifestaţiilor. „Respectăm dreptul lor de a-şi exprima opiniile, însă credem că trebuie exercitat în limitele legii”, au anunţat oficialii. La scurt timp, comuna Pugeşti a fost declarată zonă specială de siguranţă publică. Pe înţelesul tuturor, nimeni nu intra şi nu ieşea din zonă fără a fi verificat.

Ianuarie 2014. Un nou an, noi proteste
Decizia companiei Chevron de a opri activitatea pe teritoriul comunei Pungeşti nu a ţinut prea mult. În scurt timp activităţile au fost reluate, paza în perimetrul de la Siliştea fiind întărită. La rândul lor, şi protestatarii au reluat lupta şi au organizat un miting la Armăşoaia-Pungeşti. Au venit oameni din toată ţara, iar protestul a început cu o slujbă religioasă oficiată de preotul Vasile Lăiu, protopopul de Bârlad. Ca să nu aibă probleme cu forţele de ordine, prezente în număr mare în zonă, mitingul a avut loc pe un teren privat, proprietatea fiului lui Costică Spiridon, fost primar al comunei şi iniţiator al acţiunii. Oamenii au cerut din nou organizarea unui referendum prin care să-şi spună părerea asupra explorării şi exploatării gazelor de şist şi renunţarea la statutul de „zonă specială de siguranţă publică“.
10 aprilie, ziua fatidică
Protestele repetate nu au impresionat pe nimeni, iar pe 10 aprilie 2014 prima sondă a străpuns pământul oamenilor. Chevron a dat asigurări că sonda a fost instalată în siguranţă. „Prioritatea noastră este să desfăşurăm aceste activităţi într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător, în conformitate cu acordurile de mediu pe baza cărora operăm”, a declarat Ludmila Tones, account director în cadrul societăţii Chevron.
Asigurările nu i-au liniştit pe oameni, iar la Primăria Pungeşti au avut loc alte ciocniri. Cel vizat a fost de fiecare dată a fost primarul Mircea Vlasă, acuzat de săteni că ar fi obţinut ilegal terenul pe care l-a concesionat companiei americane pentru desfăşurarea activităţilor de forare în zonă. De altfel, el este cercetat penal pentru abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată pentru modul cum şi-a atribuit titlul de proprietate pentru acest teren despre care spune că l-ar fi primit ca moştenire, în 2005, de la bunicul său.

Din sat, în instanţă
Activităţile din zonă au atras atenţia multor grupuri şi a început lupta în instanţă. Avocatul Valentin Achimoiu, din cadrul Baroului Argeş, a depus la Curtea de Apel Bucureşti, o acţiune prin care solicită suspendarea activităţilor de explorare şi exploatare a gazelor de şist la Pungeşti. Acţiunea este depusă în numele unui Constantin Spiridon, una din victimele jandarmilor. A doua acţiune a fost deschisă de Simona Niculescu, în numele Asociaţiei „România Verde 2007”, iar la Curtea de Apel Iaşi a fost introdusă şi o ordonanţă preşedinţială prin care s-a solicitat sistarea oricăror lucrări de explorare a gazelor de şist pe teritoriul comunei Pungeşti. „Oamenii din Pungeşti sunt harnici, trăiesc din munca pământului şi nu au nevoie de Chevron. Suntem convinşi că magistraţii vor aprecia faptul că în Franţa, Curtea Constituţională a considerat constituţională legea prin care se interzice exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică şi faptul că în SUA, în Pennsylvania, Curtea Supremă a hotărât cu majoritate interzicerea exploatării prin aceeaşi metodă neconvenţională. Sunt precedente demne de luat în seamă”, a declarat avocatul Valentin Achimoiu.

Din păcate, demersurile nu au avut nicio finalitate. Într-o serie de comune vasluiene unde Chevron a obţinut acorduri de mediu pentru explorare şi exploatare a gazelor de şist, consilierii locali au emis hotărâri prin care interziceau astfel de acţiuni. Instituţia Prefectului a contestat aceste decizii şi de cele mai multe ori a avut câştig de cauză.

Săptămâna trecută, Prefectura Vaslui a câştigat procesul cu unul din cele trei consilii locale care au avut câştig de cauză la instanţa de fond pe tema interzicerii explorării şi exploatării împotriva gazelor de şist. Procesul a fost judecat la Curtea de Apel Iaşi, care a admis recursul Prefecturii Vaslui în procesul cu Consiliul Local (CL) Pogana pe tema interzicerii explorării şi exploatării gazelor de şist pe întregul teritoriu al comunei, după ce, la judecata pe fond, Tribunalul Vaslui a considerat legală hotărârea luată de aleşii sătenilor. Cu alte cuvinte: liber la explorarea gazelor de şist!

Ce spun şefii judeţului
În timp ce sătenii se luptă, autorităţile spun că totul este de bun augur. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui, Dumitru Buzatu, a declarat că explorarea gazelor de şist poate reprezenta o şansă ca zona să se dezvolte.
El a afirmat că este în beneficiul oamenilor ca o asemenea activitate să se deruleze în Vaslui, un judeţ care are puţine resurse în ceea ce priveşte industriile de vârf, generatoare de venituri importante. „Suntem judeţul cu cel mai mic număr de salariaţi. Avem o povară uriaşă în ceea ce priveşte asistenţa socială. Le-am explicat oamenilor şi am avut satisfacţia să văd că au înţeles, chiar şi o mare parte dintre cei din Pungeşti, că nu putem trăi mereu noi, cei din Vaslui, pe spinarea celorlalte judeţe. A auzit cineva ca acolo unde sunt resurse petroliere sau gaze să fie sărăcie?”, s-a întrebat Buzatu.

Preşedintele CJ Vaslui a subliniat, totodată, că trebuie să treacă o perioadă de timp pentru ca oamenii să vadă că nu se întâmplă nimic rău, că nu-i otrăveşte nimeni şi viaţa nu le este pusă în pericol odată cu activitatea de explorare. „Eu nu-i condamn pe oameni că au protestat fiindcă e un drept al lor. Îngrijorarea era firească, dar noi trebuie să-i lămurim pe oameni că toţi cei care îi îndeamnă la proteste nu le sunt nişte binefăcători”, a mai precizat Buzatu.
Pe locul Taberei de Rezistenţă din Pungeşti va fi instalată o bornă oferită sătenilor pe 11 octombrie, cu ocazia Zilei Naţionale împotriva fracturării hidraulice, de către Asociaţia “România Fără Ei” şi Greenpeace. „Pungeşti – Kilometrul 0, Demnitate, Curaj, România”. Borna va fi amplasată pe locul luptelor început anul trecut. Oamenii s-au adunat ieri la Pungeşti, pe locul taberei de rezistenţă, şi au privit din nou cu spaimă către sonda instalată de Chevron. Pentru ei, începe încă un an de frământări.
Simona POP

„Trebuie să reamintim românilor că pe 14 octombrie 2013, la Pungeşti, s-au scris file de istorie. Bunicul, bunica, mătuşa, mama, au fost călcaţi în picioare de acele forţe de ordine care ar fi trebuit să ne apere şi să ne protejeze. Înainte de 14 octombrie, dacă mi-ar fi spus cineva că peste câteva zile am să trăiesc asemenea momente, aş fi spus că este nebun. Am fost acuzaţi că suntem plătiţi de ruşi, că primim de la ONG-uri, că subminăm economia. Sunt fiică de ţărani, mă scol dimineaţa şi-mi duc calul şi vaca la păscut, mă scol dimineaţa şi-mi ud legumele şi nu vreau ca în grădina mea să am o sondă în loc de pomi” -- Liliana Sava, protestar din Pungeşti.

 

Compania Chevron deţine patru acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist, în localităţile Siliştea - Pungeşti, Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi două autorizaţii de construire pentru amenajarea platformelor pe care sunt sau urmează a fi montate sondele de explorare de la Siliştea - Pungeşti şi Puieşti. Până acum, Chevorn a început în luna mai lucrările de foraj în comuna Pungeşti, explorare finalizată în vara acestui an. Compania petrolieră a prelevat probe de sol şi aşteaptă rezultatul analizelor de laborator prin care se va stabili dacă zăcământul este unul rentabil pentru a fi exploatat prin metoda fracturării hidraulice.