EXCLUSIV Economia Moldovei îşi turează motoarele

Iaşul se află pe locul trei la nivel naţional privind numărul de înmatriculări ale persoanelor fizice şi juridice care au fost înregistrate la Registrul Comerţului, în luna ianuarie * cele mai preferate forme de organizare sunt societăţile cu răspundere limitată (SRL) * cu toate astea, numărul persoanelor fizice autorizate (PFA) înregistrate în judeţul Iaşi s-a dublat * motivele ar putea fi cererile mari din partea angajatorilor, dar şi dorinţa antreprenorilor de a lucra legal * dintre celelalte judeţe din Moldova, Suceava şi Bacău se află în clasament cu cele mai multe noi entităţi economice, în timp ce la Neamţ numărul înmatriculărilor a scăzut drastic.

 

Numărul actorilor pe piaţa antreprenorială din judeţul Iaşi a crescut la început de an cu 13,91% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la un număr total de 344 de noi agenţi economici. Formele de organizare preferate de ieşeni au fost societăţile cu răspundere limitată (SRL), dar şi persoanele fizice autorizate (PFA). Astfel, cele mai numeroase înregistrări s-au remarcat în privinţa SRL-urilor, cu un număr de 140, în scădere faţă de anul trecut, când numărul acestora a ajuns la un total de 157.

Exclusiv- ANALIZĂ Evoluţia Zonei Metropolitane Iaşi, într-un deceniu de la înfiinţare EXCLUSIV

De asemenea, numărul întreprinderilor familiale (IF) şi cel al întreprinderilor individuale (II) au rămas constante în comparaţie cu luna ianuarie a anului 2014, acestea fiind în număr de 5, respectiv 79. În ceea ce priveşte societăţile comerciale (SC) sau societăţile pe acţiuni (SA), numărul acestora a stagnat, persoanele juridice din Iaşi preferând alte forme de organizare, respectiv societăţile cu răspundere limitată (SRL).

 

Numărul PFA-urilor este în creştere

Numărul formelor de organizare cu denumirea de persoană fizică autorizată (PFA) s-a dublat la începutul anului în judeţul Iaşi, ajungând la un total de 120, faţă de anul trecut când acestea erau doar în număr de 65. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, Paul Butnariu crede că o explicaţie a acestui fenomen ar putea fi controalele tot mai drastice care vizează piaţa muncii la negru, dar şi motive de ordin fiscal. „Personal cred că foarte multe persoane au încercat să intre cumva într-o oarecare măsură în legalitate. Faptul că sunt din ce în ce mai multe controale în ceea ce priveşte forţa de muncă la negru, iar codul fiscal este din ce în ce mai aspru a făcut ca foarte mulţi oameni care până acum lucrau la mica înţelegere să îşi legalizeze situaţia, să îşi facă PFA-uri ca să îşi facă treaba cum trebuie şi să plătească contribuţii corecte“, a precizat Paul Butnariu. Acesta mai susţine că ieşeni încep să caute soluţii pentru a lucra în sistem de colaborare cu firmele. „Am constatat mai de mult un trend de creştere a PFA-urilor. Cei care lucrează în IT, de exemplu, au început să lucreze în acest sistem de colaborare, să nu mai fie simpli angajaţi într-o multinaţională, ci să aibă posibilitatea de a-şi gestiona capacitatea intelectuală printr-o formă de organizare de acest fel“, a adăugat acesta.

Obligaţiile fiscale ale ieşenilor din luna martie

De aceeaşi părere este şi inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi, Andrei George Albulescu, care a explicat însă că există cerere din partea angajatorilor, care uneori impun salariaţilor această formă de organizare în detrimentul unui contract individual de muncă. „Există angajatori care, uneori de comun acord cu salariaţii, alteori impunându-le acestora, ca să nu le mai plătească un contract de muncă cu toate dările aferente la stat, vor să aibă o relaţie între două firme şi atunci îi obligă să îşi facă PFA. Numai că lucrurile nu sunt aşa de simple cum cred angajatorii respectivi. Ca să fii PFA nu trebuie neapărat să lucrezi sub autoritatea unui angajator. Depinde foarte mult de domeniile de activitate, dar unele înfiinţări de PFA pot fi o încercare de a eluda un contract individual de muncă“, a explicat George Albulescu. Totodată, un alt motiv ar putea fi diferenţele de fiscalizare, respectiv tarifele reduse de înfiinţare a acestora.

 

Statistici încurajatoare şi în regiunea Moldova

Dintre celelalte judeţe din Moldova, Suceava şi Bacău se află pe locul al doilea după Iaşi cu cele mai multe înregistrări de persoane fizice şi juridice. Acestea au înregistrat la începutul anului un număr egal de agenţi economici, respectiv un total de 211. Cu toate astea, în cazul judeţului Suceava s-a remarcat o creştere cu 2,93% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, spre deosebire de oraşul Bacău a cărei creşteri a fost doar de 2,43 %. La polul opus, oraşele cu un număr redus de noi agenţi economici sunt Botoşani, cu 91 de înregistrări, şi Vaslui, cu un total de 98. În ceea ce priveşte judeţul Neamţ, numărul de înmatriculări din luna ianuarie a scăzut considerabil în comparaţie cu începutul anului 2014, cu un procent de -9,94%. Cu toate că în judeţul Iaşi forma cea mai preferată de organizare a agenţilor economici a fost PFA-ul, în celelalte judeţe numărul acestora a rămas constant şi au variat între 20 sau 60 de astfel de înregistrări. Cele mai mari schimbări s-au remarcat în privinţa Întreprinderilor Individuale a căror număr s-a redus anul acesta în aproape fiecare judeţ din Moldova. Andra PETRARIU

În topul înmatriculărilor de noi agenţi economici la începutul anului se află oraşele Bucureşti (1.410) şi Cluj (455), Iaşul fiind situat pe locul al treilea (344).

Conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, anul acesta, la nivel naţional, a fost înregistrat un total de 8.501 de înmatriculări, preferate fiind Societăţile cu Răspundere Limitată (4.660), urmate de Persoanele Fizice Autorizate (2.571). La nivel naţional, printre codurile cele mai utilizate de Clasificare a Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) se regăsesc Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi Construcţiile.