Perspective pentru grupurile de acţiune locală

La nivelul judeţului Iaşi sunt şase structuri de tip GAL ce au fost selectate în 2011 şi 2012. In a doua parte a exerciţiului financiar european 2007-2013, banii comunitari pentru mediul rural au fost alocaţi prin intermediul acestor foruri, care în perioada de finanţare 2014-2020 vor căpăta şi mai multă putere. Oficialii Direcţiei pentru Agricultură susţin că alte grupuri nu vor mai fi înfiinţate, ci cele existente vor avea posibilitatea să se extindă pentru a acoperi toate comunităţile rurale.

 

 

Şase Grupuri de Acţiune Locală (GAL) funcţionează la nivelul judeţului Iaşi. Oficialii Direcţiei pentru Agricultură Iaşi susţin că după finalizarea documentaţiei prin care vor putea fi accesate fondurile europene în noul exerciţiu financiar 2014-2020, fiecare GAL va trebui să-şi contureze propria strategie de dezvoltare. Prin aceste documente strategice vor trebui continuate proiectele începute deja, dar şi demarate investiţii aplicate pe fiecare tip de zonă. „Este important ca noile strategii să ţină cont de specificul şi necesităţile fiecărei zone. Ar trebui să ne delimităm de strategiile foarte asemănătoare ca formă, realizate până acum. Trebuie să demonstrăm că prin noile investiţii aducem plus valoare în fiecare zonă“, a explicat Magneriu Jalbă, şef serviciu la Direcţia pentru Agricultură Iaşi. Acesta a mai menţionat că este necesar să se clarifice cum vor fi rambursate fondurile alocate de GAL-uri pentru a evita blocajele în derularea proiectelor. „Nu se vor înfiinţa noi GAL-uri, cele existente se pot extinde şi cred că aşa este mult mai bine pentru ele. Structurile acestea trebuie să devină mai puternice pentru a putea derula proiecte de succes“, a completat şeful din cadrul Direcţiei Agricole.

 

Cine face parte din GAL-urile de la Iaşi

Forurile au fost selectate în două etape, iar din ele fac parte atât localităţi din judeţul Iaşi, cât şi din cele vecine. Primul GAL al judeţului Iaşi şi-a început activitatea în 2011- Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Valea Prutului, avându-l ca reprezentant legal pe omul de afaceri Vasile Lungu. Din această structură asociativă fac parte localităţi din Iaşi şi Botoşani (comunele Andrieşeni, Bivolari, Popricani, Probota, Roşcani, Trifeşti, Ţigănaşi, Victoria, Româneşti, Santa Mare şi oraşul Ştefăneşti). În total, GAL Valea Prutului reprezintă peste 45.800 de persoane. „GAL Valea Prutului a început să funcţioneze din ianuarie 2012. S-au organizat apeluri de selecţie în urma cărora, grupul a selectat proiecte de dezvoltare a teritoriului cu o valoare totală de 3.385.000 de euro din care valoare nerambursabilă, finanţată prin intermediul axei LEADER (FEADR), de 2.284.711 euro“, au transmis reprezentanţii GAL Valea Prutului. Astfel, au fost contractate 42 de proiecte, cu o valoarea nerambursabilă de peste două milioane de euro, iar dintre acestea 15 sunt deja finalizare.

În 2012 au fost selectate încă 5 astfel de foruri. Cel mai mare GAL, „Colinele Iaşilor“ reprezintă peste 61.500 de persoane şi din el fac parte localităţile Bârnova, Ciurea, Dagâţa, Ipatele, Grajduri, Mironeasa, Mogoşeşti, Pânceşti, Tansa, Scânteia, Scheia, Ţibăneşti şi Ţibana.

GAL Iaşi Sud-Vest reprezintă aproape 58.700 de persoane, iar grupul este format din oraşul Târgu Frumos şi comunele Hălăuceşti, Al. I. Cuza, Balş, Mogoşeşti Siret, Heleşteni, Strunga, Gherăeşti, Mirceşti, Ruginoasa, Costeşti şi Butea.

GAL „Ştefan cel Mare“ reprezintă peste 54.400 de persoane din comunele Aroneanu, Ciorteşti, Comarna, Costuleni, Dobrovăţ, Golăeşti, Prisăcani, Ţuţora, Ungheni, Tăcuta, Codăeşti, Dăneşti, Rebricea şi oraşul Negreşti.

GAL Microregiunea Belceşti- Focuri reprezintă peste 53.600 de persoane din comunele Erbiceni, Bălţaţi, Belceşti, Coarnele Caprei, Fântânele, Scobinţi, Focuri, Sireţel şi oraşul Dohasca.

Cel mai redus for din judeţul Iaşi este GAL Regiunea Rediu- Prăjeni, care reprezintă peste 33.800 de persoane. Din acest for fac parte comunele Plugari, Vlădeni, Valea Lupului, Şipote, Rediu, Movileni, Gropniţa şi Prăjeni.

 

În Moldova au fost înfiinţate 29 de GAL-uri. Cele mai multe sunt în judeţul Iaşi (6), la Suceava, Neamţ şi Bacău funcţionează câte 5, iar la Vaslui şi Botoşani sunt 4 astfel de structuri.

 

 

Din cele 163 de GAL-uri existente la nivel naţional, conform datelor de la AMPNDR, GAL Valea Prutului se află pe primele 5 locuri, după gradul de absorbţie a sumelor.