Poliţa RCA va scădea odată cu numărul accidentelor rutiere

 * dialog cu domnul Cornel Coca Constantinescu, vicepreşedinte al Autorităţii de Spupraveghere Financiară

 - La ce ne putem aștepta, în 2018, de la polițele RCA? Se va scumpi acest produs, așa cum există temeri, sau prețul se va plafona la un nivel rezonabil?

- Legea nr. 132/2017 privind asigurarea RCA a introdus mecanisme noi, precum tariful de referinţă, asiguratul cu risc ridicat şi decontarea directă, care au contribuit la stabilizarea pieţei. Cu toate acestea, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că tariful de primă pentru asigurarea RCA se stabilesşe, în principal, în funcţie de riscurile asumate de asigurator în cadrul contractului de asigurare, provenite inclusiv din comportamentul asiguraţilor, în calitate de şoferi. Din aceste considerente, valoarea tarifului de primă nu poate fi imuabilă, ci variază în limite rezonabile, luând în calcul pe lângă alte elemente şi frecvenţa şi severitatea daunelor, ceea ce implică responsabilizarea în ultimă instanţă a conducătorilor auto.

- Cum ați caracteriza comportamentul asiguraților din domeniul auto?

- Când vorbim de comportamentul asiguraţilor din domeniul auto avem în vedere conduita lor în trafic, care se reflectă prin numărul accidentelor rezultate cu daune şi de severitatea acestora, precum şi prin numărul victimelor. Conform statisticilor Comisiei Europene, în România numărul accidentelor grave rezultate cu decese este mare, în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană. În anul 2016 am avut un număr de 97 de decese rezultate din accidente rutiere la un milion de locuitori, aproape dublu faţă de media europeana. Această statistică ne oferă indicii cu privire la înţelegerea şi asumarea responsabilităţii la volan, la conştientizarea efectelor nerespectării regulilor de circulaţie atât asupra şoferilor, cât şi asupra celorlalţi participanţi la trafic sau pietoni.

- Şi ce concluzii putem trage din aceste date?

- Din analiza locului în care au avut loc accidentele putem trage concluzii cu privire la ce ar trebui îmbunătăţit pentru a diminua numărul acestora. Astfel, 55% dintre accidente au avut loc în zone extraurbane, 37% au avut loc în zone urbane şi doar 8% pe autostrăzi, în timp ce şoferii şi pasagerii acestora au fost implicaţi în proporţie de 46% în accidente rutiere, pietonii au reprezentat 21%, iar bicicliştii doar 8%. Putem afirma, că existenţa autostrăzilor este un factor de reducere a numărului de accidente, în special a celor grave, rezultate de regulă printr-un impact frontal, dar în acelaşi timp nu putem face abstracţie de obligaţia şoferilor de a contribui la siguranţa rutieră prin şofatul preventiv, respectarea limitelor de viteză, adaptarea vitezei la condiţiile de drum etc.

- Este șoferul român mai agresiv în trafic decât cel din alte state europene sau există alte cauze pentru care asiguratorii nu doresc să-și asume riscuri decât pe sume destul de mari raportate de nivelul de trai din România?

- Din statistica la care am făcut referire, rezultă fără dubiu că sunt necesare activităţi care să conducă la o conştientizare a riscurilor de către şoferi şi la adoptarea benevolă a unei conduite preventive la volan. În acest sens, se circumscrie şi campania naţională de siguranţă şi prevenţie rutieră „Fii treaz la volan”, desfăşurată de Asociaţia pentru Promovarea Asigurărilor, cu sprijinul Poliţiei Române, ASF şi BAAR, precum şi alte activităţi desfăşurate cu precădere în şcoli de către Poliţia Română. Nivelul primelor de asigurare este corelat în primul rând cu cel al riscurilor asumate de către societatea de asigurare, cu istoricul accidentelor, care se reflectă în sistemul bonus – malus, precum şi cu limitele de răspundere acoperite prin asigurarea RCA. Prin urmare, şoferii cu multe daune plătesc o prima de asigurare mai mare, deoarece au dovedit un risc mai ridicat de a produce accidente, în condiţiile în care limitele de răspundere acoperite pentru prejudicii materiale ating 1.220.000 euro, iar pentru vătămări corporale, 6.070.000 euro. Pe măsură ce numărul accidentelor rutiere va scădea, se va reduce şi nivelul primei de asigurare.

- Romania se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de proprietari: 96% dintre locuințe sunt deținute în proprietate. Cum se face, totuși, că piața asigurărilor obligatorii de locuință a rămas la un nivel foarte scăzut?

- Un interes deosebit al ASF se îndreaptă către asigurările obligatorii de locuinţe ce trebuie impulsionate, inclusiv prin ajustarea cadrului legal la realităţile actuale, astfel încat acest tip de asigurare să fie accesat de un număr cât mai mare de proprietari de imobile. Gradul de cuprindere în asigurare obligatorie PAD împotriva riscului de dezastru natural este scăzut şi această formă de protecţie minimă nu şi-a atins potenţialul, ceea ce reprezintă, desigur, un motiv de îngrijorare. Din acestă cauză, s-a înfiinţat un grup de lucru format din reprezentanţi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară, PAID, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi asociaţii profesionale: UNSAR, UNSICAR, PRBAR, care să elaboreze o analiză diagnostic şi să identifice soluţii optime şi viabile care să conducă la creşterea gradului de cuprindere în asigurare.

- Ce-ar putea obține firmele noi de asigurări care ar dori să pătrundă pe piața românească? Cu ce ar putea veni pe piață, ca element de noutate, o firmă nouă în domeniu?

- Intrarea pe piaţa din România a unor noi societăţi de asigurare este oricând binevenită prin creşterea concurenţei şi posibila diversificare a ofertei de produse de asigurare, având în vedere că unele produse precum cele de tipul microasigurărilor nu sunt încă uzitate la noi. Piața românească de asigurări are un potențial ridicat atât pe segmentul asigurărilor generale, cât mai ales pe cel al asigurărilor de viață, iar eu sunt convins ca investitorii cunosc acest lucru și vor dori să fie participe la dezvoltarea segementul asigurarilor de viata, în special a celor cu componentă investiţională, ca alternativă la alte produse de investiţii pe termen lung. Dan M.BREZULEANU