Prăpastie economică între judeţele Moldovei

Cifrele de afaceri totale raportate anul trecut arată cât de mari sunt disparităţile între cele şase judeţe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est * raportat la situaţia din toate zonele ţării, Moldova este şi de această dată codaşă neavând niciun judeţ în primele zece din top

Mediul de business din Regiunea de Nord-Est nu reuşeşte să depăşească decalajele impuse de izolarea geografică. Din analiza realizată de zf.ro privind evoluţia cifrei de afaceri din toate judeţele ţării reiese cât de mare este decalajul dintre Moldova şi vestul ţării, dar şi diferenţele majore dintre judeţele aceleiaşi regiuni. Totodată, publicaţia de business a realizat şi o comparaţie între cifrele de afaceri raportate în 2008, la debutul crizei economice, şi cele din 2015. În acest tablou, Bucureştiul conduce detaşat având o cifră de afaceri de 458,1 miliarde de lei. Pe de altă parte, în timp ce judeţe ca Timiş, Cluj, Braşov, Argeş, Prahova sau Constanţa au avut anul trecut cifre de afaceri de peste 40 de miliarde de lei, iar Ilfov peste 75, Iaşul, cel mai activ judeţ din Moldova din punct de vedere economic, a ajuns la o cifră de afaceri de peste 20,3 miliarde de lei.

Topul oficial al celor mai puternice firme din Iaşi

Următorul judeţ din Moldova este Bacăul, care în 2015 a avut firme cu cifre de afaceri ce au ajuns la 18 miliarde de lei, în timp ce la Suceava s-a ajuns la 15,2 miliarde de lei. Pe locul al patrulea se situează Neamţ, cu afaceri cumulate de 10,1 miliarde de lei. Judeţele din regiune cu cea mai scăzută activitate economică sunt Vaslui şi Botoşani, acestea fiind prezente şi în clasamentul codaşilor de la nivel naţional. Concret, la Botoşani cifra de afaceri a fost de 6,2 miliarde de lei, iar la Vaslui de 5,4 miliarde de lei. Vasluiul este, de altfel, pe penultimul loc la nivel naţional, fiind depăşit doar de Mehedinţi, unde cifra de afaceri a fost de 2,7 miliarde de lei.

Cu cât a crescut mediul de business

Practic, lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, care să asigure legătura rapidă cu vestul ţării, investiţiile reduse şi numărul mic al marilor companii fac ca întreaga regiune să rămână subdezvoltată. „Autostrada Iaşi- Târgu Mureş nu e un moft, e o strictă necesitate. Exporturile se îndreaptă către vest. Când doar 2% din investiţiile străine se îndreaptă în regiunea de nord- est este greu să vorbeşti de dezvoltare”, este de părere şeful Camerei de Comerţ Iaşi, Paul Butnariu.

Cu toate acestea, analiza comparativă între sumele raportate în 2008, la debutul crizei economice, şi 2015 arată o creştere a businessurile din toate cele şase regiuni ale Moldovei. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la Bacău- 81% şi Suceava- 61%. La afacerile din Botoşani s-a observat o majorare cu 44%, în timp ce la Neamţ şi Iaşi, de doar 36%. Vasluiul are şi de această dată cea mai proastă evoluţie, creşterea fiind de doar 33%. 

Harta- zf.ro