Străinii au undă verde la cumpărat pământ românesc

Mai multe restricţii impuse cetăţenilor străini care ar fi vrut să devină proprietari pe terenuri agricole din România, după 1 ianuarie 2014, au fost eliminate. Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Agriculturii, va fi eliminată inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură, dar va fi păstrată prevederea privind dreptul de preempţiune al cetăţenilor români.
 

Guvernul a renunţat iniţial la intenţia de a limita la 100 de hectare suprafaţa de teren agricol pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean român sau din alt stat al Uniunii Europene, dar reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii au anunţat că în ultimul proiect de act normativ s-a renunţat şi la condiţiile la cumpărare privind cunoştinţele în domeniul agricol şi perioada minimă de cinci ani de activitate în acest sector. „Şi aceste restricţii au fost eliminate, menţinându-se însă dreptul de preempţiune la achiziţia terenurilor al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice şi a tinerilor cu vârste de până la 40 de ani care au activităţi agricole în localitatea în care se află respectivul teren agricol“, au declarat surse din Ministerul Agriculturii, citate de Mediafax.

Cum s-au împărţit banii pentru dezvoltare locală

Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de Lege privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole de către persoane fizice. Potrivit surselor citate, proiectul va fi discutat în şedinţa de Guvern de miercuri, iar documentul prevede ca în momentul în care un vânzător va primi o ofertă de la un cetăţean străin, acesta este obligat să meargă la primărie cu o cerere prin care solicită notificarea preempţitorilor şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol.
 

Cererea va fi însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru teren, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi documentele cadastrale.
Potrivit surselor citate, Ministerul Agriculturii intenţionează să introducă o taxă fixă pe care să o plătească vânzătorul la primărie, pentru gestionarea actelor şi demersurilor de către funcţionarii statului. Dacă în termen de 30 de zile nu cumpără nimeni, terenul poate fi vândut cetăţeanului străin.
 

800.000 de ha deţinute de străini
Piaţa funciară va fi liberalizată la 1 ianuarie 2014. De la această dată, şi cetăţenii străini pot cumpăra teren agricol în România. În prezent, străinii care vor să achiziţioneze pământ în România trebuie să înfiinţeze o firmă persoană juridică română. Conform datelor reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, străinii deţin în prezent, în România, prin intermediul unor firme aproximativ 700.000-800.000 de hectare de teren agricol. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.

Proiectul de act normativ prevede ca Agenţia Domeniilor Statului să se transformă în Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. Totodată, potrivit proiectului, terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 10 km de la graniţa României pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul Ministerului Apărării Naţionale, iar cele stabilite ca zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător, pot fi înstrăinate prin vânzare doar cu avizul Ministerului Culturii