Ioan Agapi (93)-1000
Ioan Agapi (23)-1000
Ioan Agapi (8)-1000
Ioan Agapi (42)-1000
Ioan Agapi (4)-1000

Dimensiune font:

Fotograful Ioan Agapi: „Norocul meu este că am învăţat pe de rost Piaţa Unirii”

| 21-05-2015 05:05

 Născut la Huşi (judeţul Vaslui), pe 16 noiembrie 1936, Ioan-Matei Agapi a absolvit, în 1965, Facultatea de Matematică-Fizică a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, iar în 1968, şcoala de film documentar şi animaţie din cadrul Studiourilor „Alexandru Sahia” Bucureşti, specialitatea operatorie şi regie de film documentar şi animaţie. A fost fotograf la Întreprinderea Construcţii Montaj, Iaşi (1965 – 1968), corespondent TVR, Bucureşti (1968 – 1990), profesor de fotografie şi film la Şcoala Populară de Artă Iaşi (1978 – 1990) etc. Are numeroase premii în palmares, printre care şi Premiul Special al juriului la Festivalul de la Skopje (Macedonia), pentru filmul „Nu războiului” (1971). Dintre expoziţiile sale, cea mai recentă este „Memoria Amintirilor”, consacrată perioadei 1965 - 1989, la Casa de Cultură „Mihai Ursachi”, Iaşi (2013).

 Ioan Agapi nu este fotograf. Ioan Agapi este omul care ştie „pe de rost” Piaţa Unirii. Şi, probabil, infinit mai multe „pietre” din Iaşi, oraşul pe care l-a imortalizat în epoci diferite. Este un colecţionar de imagini. Se spune că ar fi chiar unicul, dar artistul nu se pronunţă în acest sens. Crede doar că „nu interesează pe nimeni colecţia sa”. „Am făcut peste 400 de documentare, scurtmetraje şi reportaje. Colecţia este arhivată. Negativele sunt strânse. Toate sunt în cutii, la locul lor. Eu sunt de o ordine, cum nu vă puteţi imagina! Nu aş fi putut să fac atâtea, dacă nu eram ordonat. Dacă tot faci ceva, să faci bine! Şi încă ceva: Pune lucrurile la loc!”, îmi spune Ioan Agapi, în timp ce traversăm Piaţa Unirii. „Acum două zile am căzut destul de rău. În general, sunt foarte atent pe unde merg, pentru că eu nu prea mai văd. Norocul meu este că am învăţat pe de rost Piaţa Unirii”...

Întâmplări ştiute de mulţi oameni, altădată, se sting precum lumina iscată de blitz. Cei din jur ori nu ştiu, ori au uitat, ori nu mai sunt, ca să poată spune cum a fost oraşul, cum s-a transformat. Istorisirile despre Iaşul de altădată prind contur cu ajutorul imaginilor, iar multe dintre ele sunt în „Colecţia Ioan Agapi”. „Eu vreau să fac un spaţiu, dar nu-mi dă nimeni spaţiul acesta, care să se cheme Casa Fotografiei, şi unde să expun colecţia mea de aparate, să fie un loc în care să vină studenţii să lucreze, să facă expoziţii, să se predea cursuri de foto şi film”, visează, parcă, pentru câteva secunde, Ioan Agapi. Dialogul nostru se aşază, într-o oarecare tihnă, în Galeria de artă „Cupola”, în vecinătatea ferestrei imense, cu privelişte spre Piaţa Unirii.

- Care este cea mai veche imagine a Iaşului pe care o aveţi?
- Colecţia mea începe cu perioada interbelică, pentru că tata era pasionat de fotografie şi eu am colecţia lui de negative, care datează din 1922, până în 1943. Apoi, am colecţia mea. În '65 m-am angajat fotograf la Întreprinderea de Construcţii Montaj Iaşi.

- Cum pot fi văzute aceste imagini?
- N-au cum! Eu păstrez negativele, dar n-am bani să le scot pe hârtie. Se pot scana, acum, cu mijloace moderne.

- În ce împrejurări aţi pornit pe acest drum al fotografiei?
- După Matematică, am făcut documentaristică, la Studioul „Alexandru Sahia” din Bucureşti. Apoi am venit la Iaşi. Prima dată am fost profesor metodist la Casa de Cultură a Tineretului, pentru clasa de film şi fotografie. Eu nu prea am fost un tip docil faţă de regimul politic. Nu am fost membru de partid, am avut probleme cu securitatea în '56 – '57, când am fost împotriva intrării ruşilor în Budapesta şi am fost printre cei care au organizat o mare manifestaţie la Bucureşti. Dar cei de la judeţ mă ţineau în braţe, pentru că eu eram fotograful lor, făceam filme, diapozitive şi eram discret.

- Este un paradox aici. Nu eraţi membru de partid, dar eraţi specialist într-una dintre probabil dintre cele mai puternice forme de propagandă pentru partid, prin poze şi filme!
- Aşa este, dar eram obligat să fac asta, pentru că tot timpul îmi spuneau „Nu uitaţi c-aveţi dosar!”. Că doar fusesem cercetat de Securitate.

- Aţi predat matematică înainte să vă angajaţi ca fotograf?
- Am făcut preparaţii de matematică în particular, mergeam la familii acasă, aveam o bună reputaţie ca preparator încă de când eram student. Pe de altă parte făceam fotografie. Am lucrat la Vaslui, Bârlad, Huşi, Paşcani... Din '68 am fost corespondentul televiziunii în zona Moldovei, pe domeniile economic şi cultural. În 1970, mi-am dat demisia de la Casa de Cultură, am intrat într-un alt experiment de viaţă fotografică, am fost fotograf al Cooperaţiei Meşteşugăreşti Bârlad. Aveam tot felul de comenzi de la Cooperaţie, dar făceam şi fotografii la nunţi, botezuri. Acolo le făceam, pe loc! Am fost foarte inventiv, aveam tot laboratorul cu mine. Toţi se minunau că le dădeam pozele în jumătate de oră. Bineînţeles, la primar şi miliţian le făceam gratis. (Râde.) Aşa erau vremurile. (Şi azi cred că e la fel, zic.)

- Într-o perioadă în care făceaţi naveta la Bucureşti cu avionul aţi ales, deodată, Bârladul?
- Da. Eram aşa de mobil, cum nu vă puteţi imagina! Nu aveam familie, primul copil a apărut în '73 şi eram stabilit la Iaşi. Când au apărut amândouă fetele, pe la 6 -7 ani, le luam la tot felul de întâlniri prin ţară. Şi lumea ştia: „Astea-s fetele lui Agapi!”. Aveau grijă de ele. Au fost privilegiate şi de alţii, şi de mine, deşi eram destul de sever aşa, de felul meu.

- Sunteţi celebru pentru severitatea aceasta.
- Da, nu prea mi-au călcat mulţi prin faţă.

- E un principiu pe care l-aţi cultivat sau pe care, dimpotrivă, aţi încercat să-l temperaţi?
- Aşa mi-e firea! Eu nu supăr pe nimeni, nu jignesc pe nimeni, dar în momentul în care mă calcă cineva pe bătătură, o cam încurcă, pentru că am verb!

- Verb!?
- Am, da! De bătut nu mă bat!

- Nu aveţi nevoie, dacă aveţi verb!...

„Tot ce am făcut pentru PCR au fost lucruri foarte interesante, din punctul meu de vedere. Mergeam cu primul secretar, cu secretarul pentru propagandă sau alţi şefi, deci cu vârfurile judeţului, pe unde aveau diverse anchete de făcut. Şi eu trebuia să fotografiez acolo ce era rău, ca ei să nu spună după-aceea că nu era adevărat” - Ioan Agapi

- Care a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa documentaristului Ioan Agapi?
- Toate au fost extraordinare, pentru că am acordat fiecărei activităţi deosebită atenţie şi seriozitate. Sunt un tip cu nişte principii de viaţă căpătate în mare parte de la părinţii mei. Tatăl meu a fost un encicloped. Era învăţător şi profesor de matematică la Huşi, vorbea franceză, ştia foarte multe, în varii domenii. Mama era învăţătoare...

- ... Şi care dintre ei era artistul pe care l-aţi „moştenit”?
- Nu ştiu ce să spun. Dacă tata era cel deosebit, apoi mama era formidabilă cu ezoterismul dumisale. Am căpătat de ei valenţe formidabile. Apropo de credinţă, am fost „copil la biserică” pe la 7 – 8 ani, preocupat foarte mult de povestea divinităţii. Şi acum sunt foarte preocupat....

- Şi...? Aţi „rezolvat” ceva între timp?
- Da! Da, am rezolvat, dar caut în continuare. Pe la 15 – 16 ani, am avut şansa unei biblioteci extraordinare, a preotului Anton Popescu. Într-o zi am întrebat-o pe mama dacă există sau nu există Dumnezeu. Şi ea mi-a răspuns aşa: „Tu ai avut două surori care au murit, eu am avut patru fraţi care au murit, tatăl tău era să moară pe front... Eu am nevoie de El. Tu du-te şi-L caută!”. Într-adevăr, am călătorit mult, în Europa, în Asia, am citit şi iar am citit, am fost la tot felul de confesiuni, să văd, să aflu, să înţeleg. Şi am ales, la 54 de ani, din cadrul monoteismului, ideatic vorbind, religia iudaică.

- Aţi ales! Sună ca o „rezolvare”!
- Am ales, da. Nu cultiv, nu fac prozelitism.

- Dar la Sinagogă mergeţi?
- Uneori, destul de rar. Am crescut într-o parte a Huşului cu mulţi evrei. M-am înţeles foarte bine cu toată lumea, îi simpatizez. Ştiţi, sunt trei evrei au schimbat omenirea: Moise, Isus şi Freud. Că au fost mulţi alţii, nu comentăm, dar aceştia trei au fost formidabili!

 

- Cum vă amintiţi Iaşul din anii tinereţii? Care sunt primele imagini pe care l-aţi imortalizat?
- În '49, când am venit aici, Piaţa Unirii era un parc. Casele fuseseră dărâmate de bombe. Palatul Braunstein exista, desigur. Piaţa era o frumuseţe! Case cu un etaj, Traianul... Hotelul Unirea nu exista, era o stradă la deal, cu un teatru în partea dreaptă, „Sidoli”. De ce l-au dărâmat tâmpiţii, nu înţeleg! S-a dărâmat mult, începând din 1960.

- Unde vedeţi acestă colecţie? Într-un muzeu, într-o arhivă?
- Deocamdată ea este gestionată de fiica mea, care a absolvit IATC-ul şi profesează fotografia şi filmul. De fapt, amândouă fiicele mele sunt atinse de aripa aceasta a esteticului. Eu am adunat cât am putut de mult. Şi acum mai adun! Am aparate vechi, cel mai vechi e din 1885, o piesă rară. Am o colecţie deosebită - şi de carte, şi de film, şi de imagini, dar poate mai au şi alţii în Iaşi, nu ştiu.

- Ce vă preocupă acum? Ce fotografiaţi?
- Acum nu mai fotografiez, pentru că nu mai văd. Dar mă ocup de partea de organizare a colecţiei de fotografie. Apoi, de-a lungul vieţii, mi-am făcut sute şi sute de note, în urma unor întâlniri cu oameni vârstnici. Am făcut de patru ori turul României pe jos, mergând prin sate. Oameni în vârstă îmi povesteau fel de fel de întâmplări şi pe alea care erau mai deosebite, mi le notam. Am prins oameni care mai avea tunsoarea dacică. Le-am păstrat. Am vreo 40 de „daci”.
- Ce faceţi cu notele?
- Le am.
- Vreţi să le grupaţi într-un volum?
- Nu, o să facă asta cine-o vrea!

„Du-mă pe unde nu merge lumea, vreau să văd ce nu au văzut oamenii de mult!”

- Cum aţi defini fotografia?
- Pentru mine, fotografia este această exprimare a gândului, a sentimentului şi a stărilor de bine, deşi uneori fotografiezi lucrurile rele, dar tot în ideea găsirii formelor de bine. Datorită mamei, am partea asta ezoterică.

- Au fost momente când aţi simţit că aţi prins binele şi altele în care parcă v-a scăpat, aşa, printre degete?
- Am prins şi binele, evident, am prins şi răul, fără doar şi poate că mi-a scăpat un milion de întâmplări.

- Dacă ar fi să vă priviţi viaţa ca pe un cadru, puteţi spune că aţi avut mereu aparatul de fotografiat la dumneavoastră? Aţi trăit fiecare moment la timpul lui, v-aţi bucurat de viaţă?

- Aparatul de fotografiat nu era ca acum, scoţi telefonul şi gata! Era un aparat greoi. Trebuia să schimbi filmul, erau 36 de fotograme, ce faci cu el, unde-l pui, unde-l ţii, cum îl developezi...

- E frumos răspunsul acesta tehnic, dar eu tot vreau să ştiu: privind în urmă, aveţi senzaţia că aţi ratat ceva?
- Foarte multe. Partea pe care n-am putut s-o rezolv este povestea asta a credinţei, a binelui. Am mare pasiune pentru a face binele, pentru a gândi bine, pozitiv. Am ştiut să privesc, să observ şi să-mi încarc memoria mea şi a aparatului de fotografiat cu stările trăite.

- Fără de ce n-aţi putea trăi?
- Nu pot trăi fără ideea binelui, a lucrurilor frumoase. E un truism, dar cel mai mare urât este de o frumuseţe rarisimă. Am fost odată în Deltă, am luat un lipovean, i-am dat o jumătate de votcă şi i-am zis: „Du-mă pe unde nu merge lumea, vreau să văd ce nu au văzut oamenii de mult!”. M-a dus pe o insuliţă, unde era o cabană abandonată, uitată şi de timp. Era urâtă, dar nu vă puteţi imagina cât de frumoasă era! Şi cum mă uitam uluit de frumuseţea pe care o aveam în faţă prin urâtul ei, m-a „atacat” o broască, mare cât palma. Mişcându-mi ochii în stânga şi-n dreapta, a sărit să ajungă la ochii mei... Mi-a rămas imaginea asta întipărită. Am avut multe momente din acestea frumoase.

- Cum ar fi fost viaţa dumneavoastră fără fotografie?
- Nu ştiu cum! Nici nu mă interesează! Nu-mi trebuie să ştiu!

- Aş fi putut crede că aţi fi inventat-o...
- Eu am desenat foarte mult la viaţa mea şi am vrut să fac arte plastice, dar moştenirea preocupărilor fotografice ale tatălui meu, Octav Agapi, cu siguranţă s-a arătat din plin.

Gina POPA

Ioan Agapi locuieşte, împreună cu familia sa, în Palatul Braunstein, dar aceasta este o „poveste cu cântec”, rezumată de fiica sa, Andreea Agapi, care îl însoţeşte aproape tot timpul: „Noi stăm de 37 de ani aici, dar am avut ghinionul ca după 1989 să nu fi putut cumpăra ca toată lumea, deşi e patrimoniu public-privat. Trebuie să dăm Primăria în judecată, şi să ne luptăm cu ei, dar durează foarte mult, iar ei acum spun că ne pot da afară cu mascaţii, pentru că trebuie refăcută clădirea şi nu vor să ne mai lase să stăm aici, deşi avem dreptul să cumpărăm. Eu înţeleg că trebuie refăcută clădirea, dar să ne dea ceva în aceleaşi condiţii. Ne-au tăiat apa rece şi căldura, trei luni, pe timp de iarnă, ca să ne forţeze să plecăm. A trebuit să mergem în tribunal ca să ne «recâştigăm» dreptul la utilităţi. Primăria ne-a dat la schimb mai multe spaţii în care nu se poate locui. Ne-au mai dat şi în alte păţi, dar departe de oraş, departe de spitale, şi nu am acceptat. Sperăm că ne vor da un spaţiu în care să putem locui decent”.

 

 

 

Comentarii

gheorghe sfaiter

May 21, 2015

... cand l-am cunoscut prima oara, ma privea din spatele obiectivului, in foaierul teatrului "luceafarul"... "mare om, mare profesionist... " mi-am spus atunci! va respect arta domnule agapi!

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

ULTIMA ORA

 

 

PUBLICAȚIE DE VÂNZARE S.C. Euro Continental Invest S.R.L. Iași, C.U.I. RO1969826, nr. de înreg. O.R.C. J22/929/1991, cu sediul social în mun. Iași, str. Hatman Sendrea, nr. 42B, jud. Iași, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., desemnat prin Sentinţa civilă nr. 7/07.01.2015, pronunţată de Tribunalul Iaşi – Secţia II civilă - faliment, în dosarul nr. 12335/99/2011 (nr.vechi 621/2011), anunță scoaterea la vânzare prin licitație publică cu strigare în data de 25.10.2017, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iași, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iași, a următoarelor active: Nr. activ – Denumire și descriere active – Valoare de evaluare (lei, fără T.V.A.*) – Valoarea de pornire licitație (lei, fără T.V.A.*) Activ 1 – Lot 13 teren, curți construcții in st. de 2.665mp. și clădiri indistriale in sc. de 645,45mp situate în mun. Iași, b.dul Poitiers, nr. 10, zona industrială CUG, jud. Iași. Proprietatea dispune de utilitati, are acces la alee betonata si este pretabila pentru activitati industriale, comerciale si de productie. Cladirile sunt dezafectate. Se adaugă cote părți indivize din Lot 9, Lot 6 și Lot 2 în suprafață de 366,55mp si servitute de trecere pentru parcela CC1/1/1/1/2(600/1/1/1/1/2). – 780.805,94 – 663.685,05 Activ 5 – Lot 4, Lot 3 și Lot 1 teren curți construcții, st. 1.827mp situat în mun. Iași, b.dul Poitiers, nr. 10, zona industrială CUG, jud. Iași (zona ocupata de spatii logistice si industriale). Proprietatea dispune de utilitati, are acces la alee betonata, ce se ramifica din bld. Poitiers si este pretabila pentru activitati industriale, comerciale si de productie. Se adaugă cotă parte indiviză din Lot 2 în st. de 56,05mp si servitute de trecere pentru parcela CC1/1/1/1/2(600/1/1/1/1/2). – 282.172,62 – 239.846,73 Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 24.10.2017, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iași, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iași. Licitaţia publică cu strigare va avea loc la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, pe data de 25.10.2017, ora 12.00 şi se va desfăşura în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale regulamentului de vânzare aprobat de adunarea creditorilor din data de 22.11.2016, respectiv 25.08.2017 Poate participa la licitaţie orice persoană fizică sau juridică care depune până la data de 05.10.2017, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iași, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iași, documentele prevăzute în Regulamentul de vânzare si caietul de sarcini. Bunurile se vând libere de sarcini conform art. 85 din Legea nr. 85/2006 alin. 1. Componenţa şi descrierea activelor scoase la vânzare, precum şi condiţiile de participare (inclusiv condiţia prezentării dovezii de depunere a garanţiei de participare în valoare de 10% din valoarea de pornire a licitaţiei), sunt cuprinse în caietele de sarcini, care se pot procura de la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iași, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iași, în fiecare zi de luni până vineri, orele 09.00 – 16.00, până pe data de 24.10.2017, ora 12.00, în baza unei cereri prealabile (24 de ore). Relaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.: fax: 0232/212231; tel. 0232/243864; 0757544544. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L. practician în insolvență, Lucian Andronic
PUBLICAŢIE DE VÂNZARE Subscrisa EUROBUSINESS LRJ S.P.R.L.,cu sediul în Mun.Iaşi, Str.Zorilor,nr.11, Jud.Iaşi,în calitate de lichidator judiciar al debitoarei AYA SPORTS S.R.L.,astfel desemnat de instanţa Tribunalului Iaşi–Secţia a-II-a Civilă-Faliment în dosarul nr.1970/99/2009(nr.format vechi 96/2009),prin Sentinţa Comercială nr.585/25.05.2010,în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006,privind procedura insolvenţei,cu modificările şi completările ulterioare,coroborat cu prevederile Codului de Procedură Civilă,în măsura compatibilităţii,organizează licitaţie publică competitivă cu strigare, în ziua de 23.10.2017,ora 14:00,pentru valorificarea bunului imobil: Denumirea activului: – Preț de pornire a licitației(EUR,fără TVA) Proprietate rezidențială,casă de locuit P+1E+M,situată în Sat Răsboieni, Com.Țibănești, Jud.Iași,compusă din: – 22.994,00 Teren intravilan,categoria de folosință curți-construcții,în suprafață de 962,26 mp, identificat sub nr.cad.392,înscris în CF nr.237 a Com.Țibănești,Sat Răsboieni,T6,P1(380/1),Com.Țibănești,Jud. Iași; – 3.900,00 Corp clădire C1,cu destinație casă de locuit,în stare de degradare,cu regim de înălțime P+1E+M, identificat sub nr.cad.392-C1,înscris în CF nr.237 a Com.Țibănești, având:Sc=258,18 mp;Scd=516,36 mp;Su parter=170,48 mp;Su etaj=172,84 mp;Su mansard =66,78 mp și Su totală=410,1 mp – 19.094,00 Prețurile nu includ TVA.Urmează a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art.292,(alin. 2),lit.F,din Noul Cod Fiscal,în măsura aplicabilității. În cazul în care la licitația din 23.10.2017,nu se va reuşi valorificarea bunului,aparţinând debitoarei,se vor organiza noi şedinţe de licitaţie,în aceleaşi condiţii,pe 30.10.2017,respectiv 06.11.2017,ora 14:00,la sediul lichidatorului judiciar.Persoanele care pretind vreun drept asupra activului ce urmează a fi scos la vânzare,au obligaţia,sub sancţiunea decăderii,să facă dovada acestui fapt până la data de 22.10.2017,29.10.2017 şi 05.11.2017,ora 12:00,la sediul lichidatorului judiciar.În conformitate cu prevederile art.53,din Legea nr.85/2006,bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau lichidator,în exerciţiul atribuţiilor sale,sunt dobândite libere de orice sarcini,precum ipoteci,garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie,de orice fel,ori măsuri asiguratorii.Modalitatea de valorificare a activului este licitaţie publică,cu strigare,competitivă,conform hotărârilor adoptate în Adunarea Creditorilor din data de 16.10.2017.Pasul de licitaţie stabilit este de 10% din preţul de pornire al licitaţiei,conform hotărârii Adunarii Creditorilor din data de 16.10.2017.Înscrierea la licitaţie se face cel târziu cu o zi înainte de data fixată pentru începerea licitaţiei,prin depunerea tuturor documentelor prevăzute în Regulamentul de organizare al licitaţiei.Garanţia de participare la licitaţie este în valoare de 5% din preţul de pornire a licitaţiei,sumă ce va fi depusă în contul de lichidare al debitoarei,nr.:RO67BRDE240SV83383702400,deschis la BRD GSG S.A.,suc.IașiÎn cazul câştigării licitaţiei garanţia se constituie avans,iar în caz contrar se va restitui licitantului.Dovada consemnării va fi ataşată ofertei de cumpărare,până la termenul stabilit pentru vânzarea la licitaţie publică.Detaliile privind documentaţia necesară în vederea participării la licitaţia publică şi modul de organizare a licitaţiei,precum şi descrierea bunului imobil supus procedurii de valorificare sunt expuse în Caietul de Sarcini care include Regulamentul de vânzare şi de organizare a licitaţiei şi care poate fi achiziţionat de la sediul lichidatorului judiciar.Potenţialii ofertanţi au obligaţia achiziţionării caietului de sarcini,aceasta fiind condiţie obligatorie privind participarea la licitaţie.Preţul caietului de sarcini este de 700 lei,fără TVA,plătibili în contul lichidatorului judiciar nr.: RO93BUCU1031215949892RON,deschis la Alpha Bank Iaşi,sau în numerar la sediul lichidatorului judiciar.Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar, pe www.lrj.ro, la tel/fax: 0232/220777, mobil 0733683702, mail: vanzari@lrj.ro.

Prof. dr. Florin Mitu: „A gândi pozitiv este un element cheie pentru un medic”
12/10/2017 04:45

Despre recuperare cardiovasculară, factorii de risc in bolile cardiovasculare şi ce trebuie să facem ca să ne protejăm inima de evenimente nefericite, dar şi despre alte lucruri interesante, dr. Florin M ...

Filip Florian: „A fi foarte rău, foarte critic cu tine, e un lucru bun în scris”
09/10/2017 06:00

- Sunteţi cunoscut publicului ca jurnalist şi scriitor. V-aţi remarcat in primul rand din prisma perioadei in care aţi fost implicat in mass-media. Cum aţi ajuns să „schimbaţi macazul” şi s ...

Bruno Mazzoni: „O carte trebuie să fie o rană deschisă!”
09/10/2017 05:45

- În 1967 Bruno Mazzoni - student in anul II a venit pentru prima dată in Romania. Apoi, viaţa v-a adus din nou in Romania, de data aceasta ca lector la Universitatea din Bucureşti şi, apoi, conferen ...

„Am mintea deschisă fiindcă sunt un om liber: sunt scriitor”
06/10/2017 10:00

- Vă rog, pentru inceput, să faceţi un scurt portret al lui Adriaan van Dis... - Sunt născut din părinţi ce veneau din coloniile olandeze, aşa că am crescut printre refugiaţi. Oamenii trebuiau să f ...

Marius Oprea: „Niciodată nu este prea tîrziu pentru adevăr şi nici pentru dreptate”
02/10/2017 05:00

- Aţi infiinţat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, institut de cercetare aflat sub egida Guvernului. Plecind de la această postură, cum se văd astăzi urmările comunismului şi cum ar treb ...

,,FILIT mi se pare un eveniment incredibil de atrăgător”
30/09/2017 04:45

- Unde vă simţiţi cel mai bine cand scrieţi? Care este locul dumneavoastră preferat pentru noile texte? - Dacă vă referiţi la literatură, cel mai bine o scriu la mine acasă, singură. Dacă vă refer ...

Mircea Pricăjan, scriitor şi traducător: „Inspiraţia vine când n-o caut”
29/09/2017 05:15

- Cum ar putea fi caracterizat, in cateva cuvinte, scriitorul Mircea Pricăjan? - În adolescenţă, cand am inceput să scriu proză, veteranii scrisului imi spuneau că asta e treabă de care să te ap ...

Florin Bican, scriitor: „Lectura este esenţială pentru dezvoltarea şi supravieţuirea copilului”
28/09/2017 13:07

 - Pledaţi pentru literatura autohtonă pentru copii. Ce vă atrage la acest domeniu? - Literatura pentru copii configurează totdeauna o hartă. Pledez pentru o literatură autohtonă pentru copii deoar ...

Ioan T. Morar: „Visez vremurile cînd românii vor ieşi în stradă cu prilejuri fericite”
27/09/2017 11:00

- Filolog, scriitor, implicat in activitatea civică, umorist şi diplomat. Cum se impacă omul Ioan T. Morar cu toate aceste calităţi? - Dacă nu te impaci cu tine, atunci cu cine te impaci?! Glumesc. Am in ...

„Statul va deveni un angajator mai atractiv decât mediul privat”
21/09/2017 05:20

 Aţi făcut numeroase analize aplicate la absorbţia forţei de muncă in judeţul Iaşi. În ultima perioadă s-au făcut mai multe aprecieri privind specializările cerute de piaţa muncii in ...

 

 

 

Viva FM Iași

 

 

 

 

Viva FM Iași