Declinul Istoriei şi Geografiei în şcoli

 Chiar dacă erau la mare căutare în urmă cu câţiva ani, disciplinele socio-umane se bucură de tot mai puţină atenţie şi interes din partea elevilor *astăzi, elevii preferă să se concentreze pe materii precum programare sau antreprenoriat

 Interesele, pasiunile şi aptitudinile elevilor se modifică vizibil de la o generaţie la alta. Dacă în trecut, copiii înţelegeau prin şcoală un sanctuar al formării şi educaţiei şi manifestau un interes sporit pentru disciplinele socio-umane şi pentru discipline aşa-numite „de bază” precum Istoria sau Geografia, în prezent, vieţile tehnologizate ale elevilor au făcut ca preferinţele acestora pentru Istorie şi Geografie să fie schimbate cu alte discipline precum: Educaţie antreprenorială, Informatică, programare, etc.

Citește și Spectacolele lunii februarie la Ateneu

Hărţile înlocuite cu Google Maps

Orice elev interesat cu adevărat de Geografie, care a studiat înainte de anii 2000, ştie că ora de Geografie nu se putea desfăşura fără câteva lucruri esenţiale: harta de perete aşezată în faţa clasei, nelipsitul arătător şi atlasul geografic de pe banca fiecărui elev. Mai mult decât atât, chiar dacă nu studiau Geografia, elevii erau nevoiţi să ştie să se orienteze pe hartă, fie din pură curiozitate pentru o anumită destinaţie, fie din necesitate. Astăzi lucrurile sunt puţin diferite, orice informaţie geografică şi orice destinaţie, fie ea în capătul celălalt al lumii, fiind disponibilă la numai un click distanţă. „Din păcate, elevii sunt din ce în ce mai puţin interesaţi de Geografie sau Istorie, atenţia lor îndreptându-se, în schimb, spre disciplinele mai actuale sau moderne. La clasă, încercăm, atât eu cât şi colegii mei, să diversificăm periodic metodele de predare, pentru a-i determina şi motiva pe elevi să fie atenţi. Cu toate acestea, tot mai mulţi preferă să acorde importantă altor discipline”, a declarat Maria. M, profesoară de Geografie în judeţul Iaşi.

Cu toate acestea, potrivit inspectorului şcolar pentru Istorie şi Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Inspectoratului Şcolar Iaşi, îmbinarea tehnologiei cu ştiinţele socio-umane crează un potenţial foarte mare de predare-învăţare, atât de benefic elevilor. „Într-o societate a cunoaşterii deschisă accesului la informaţie, discipline precum Istoria, ştiinţele socio-umane, realizează un parteneriat cu tehnologiile şi sistemele multimedia, fapt ce reprezintă un enorm potenţial de predare şi învăţare, ce vine în sprijinul elevilor. Adaptarea demersului didactic de către profesorii de discipline umaniste la interesul crescut al elevilor pentru noua tehnologie, precum şi pentru mediile de colaborare/comunicare online a devenit o necesitate şi, implicit, o realitate. Aşadar, profesorul şi elevul devin, cu ajutorul mediului virtual, parteneri în explorarea universului disciplinelor umaniste, aspect susţinut şi de numeroasele platforme de colaborare/comunicare prin care elevii participă la organizarea de activităţi extraşcolare, fiind, totodată, implicaţi în realizarea de resurse educaţionale”, a explicat inspectorul şcolar pentru Istorie şi Ştiinţe Socio-Umane, prof. Maria Rados.

 

Citește și Vă pregătiţi pentru admiterea la „Medicină”? Iată de ce aveţi nevoie

 

Concentraţi pe viitor

Una dintre cauzele acestui dezinteres al elevilor de astăzi este viziunea acestora faţă de şcoală, carieră şi viaţă, în general. Dacă în trecut toate disciplinele erau la fel de importante, iar efortul depus pentru pregătirea acestora era pe măsură, astăzi, elevii se concentrează doar pe una-două materii care le plac şi de pe urma căruia cred că îşi pot dezvolta cariera profesională mult visată. „Nu pot spune că nu îmi plac absolut deloc Istoria sau Geografia, doar că nu consider că se încadrează în ceea ce vreau eu să fac în viitor. Îmi doresc să fac programare şi ca atare, cu asta îmi ocup cea mai mare parte a timpului. Pentru celelalte materii învăţ doar cât să am note modeste”, a opinat Matei, elev în clasa a XII-a.

Chiar şi Ministerul Educaţiei a încurajat elevii în acest demers, la sfârşitul anului 2015 reprezentanţii acestuia propunând o serie de schimbări în programa şcolară a elevilor de gimnaziu care vizau, printre altele, eliminarea Limbii Latine şi reducerea orelor de Limba Română, Istorie şi Geografie.