Educaţia din mediul rural este o boală cronică a României

Peste 130.000 de elevi şi preşcolari studiază în instituţii de învăţământ preuniversitare din judeţul Iaşi. Dintre aceştia, aproape jumătate (peste 63.000) sunt înregistraţi în cele din mediul rural, unde mult clamatul principiu al egalităţii de şanse dispare. Unii elevi învaţă în clase simultane, majoritatea după materiale insuficiente sau învechite, multe clădiri au nevoie de reabilitări, iar cele mai multe dintre ele încă au toalete în curte şi fără apa curentă. Acestea sunt doar câteva dintre condiţiile improprii în care sunt nevoiţi să înveţe copiii şi tinerii în mediul urban, situaţie care, în multe cazuri, s-a acutizat de la un an la altul. Însă, şi acolo, ca şi în mediul urban, sunt create bazele pe care viitorii studenţi îşi vor construi carierele. „Educaţia din mediul rural e o boală deja cronică a României! Cred că ne vor trebui ani mulţi pentru a putea spune că şcolile din mediul rural s-au apropiat de cele din urban. Însă, nu trebuie să uităm că şi la oraş avem şcoli proaste”, a sintetizat Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater”.

Sistemul de învăţământ românesc îşi schimbă legea din nou

În plus, acesta a amintit de lipsa consilierilor şcolari, care i-ar putea îndruma pe tineri spre profesii adecvate structurii de personalitate, dar şi de importanţa revenirii la vechile şcoli profesionale. „România trebuie în mod sigur să ofere şi alt tip de învăţământ decât cel liceal. Trebuie să reintroducem şcolile profesionale pentru că nu toţi copiii au valenţele necesare, calităţile, posibilitatea de la natură să înveţe sau chiar nu vor. În plus, mult prea mulţi tineri din ţară nu reuşesc să promoveze examenul de Bacalaureat. Ei se pot îndrepta spre o meserie, însă la noi consilierea profesională este o nereuşită, deoarece nu avem specialişti peste tot (un consilier şcolar la 800 de elevi, conform legislaţiei – n.r.), nu s-au investit bani în acest sector”, a continuat preşedintele Alma Mater.

De altfel, dezideratul începe deja să prindă contur în judeţul Iaşi, unde mai multe licee tehnologice din mediul rural au intrat în lichidare, exemplu fiind cele din Holboca, Lespezi, Ţibăneşti, Tătăruşi, Şcheia, Stolniceni Prăjescu, Mogoşeşti, Fântânele, Cozmeşti sau Cotnari.

Cei mai cunoscuţi inventatori din lume au fost premiaţi la Iaşi

Calitatea corpului didactic, o altă problemă
Pe de altă parte, o componentă importantă în asigurarea actului didactic este reprezentată de dascăli. „Dacă facem o comparaţie între calitatea corpului didactic din mediul urban şi cea din mediul rural, aceasta prezintă diferenţe elocvente. Aici trebuie lucrat, trebuie să investească România mai mult, însă pentru asta primul lucru pe care trebuie să îl facă - pe lângă condiţiile care trebuie să fie aceleaşi atât la oraş cât şi la sat – este să ofere salarii mai bune personalului din educaţie. Tinerii nu sunt atraşi de un post de cadru didactic, mai ales în mediul rural, având în vedere salariul şi faptul că naveta nu este plătită la timp sau chiar deloc”, a încheiat Anton Hadăr.

Un exemplu în acestă direcţie este tocmai statistica normelor didactice ocupate la nivelul judeţului. În satele din judeţ există 118,54 norme didactice ocupate de suplinitori fără studii corespunzătoare postului, în timp ce în urban sunt doar patru. În plus, cei mai mulţi suplinitori calificaţi sunt tot în mediul rural, 846,05 norme didactice spre deosebire de 398,76 la oraş. De altfel, în mediul urban cele mai multe norme didactice sunt ocupate de titulari -peste 4.100, în mediul rural fiind aproape 3.000.

Lista posturilor vacante din şcolile ieşene

În plus, lista posturilor vacante pentru concursul de Titularizare arată, din nou, lipsa de personal din mediul rural, unde sunt disponibile 748 de posturi din totalul de 1.271 alocat pentru judeţul Iaşi. „Problema opţiunii pentru învăţământul rural rămâne de actualitate şi creează de multe ori ezitări în alegerea unor posturi din zone îndepărtate sau greu accesibile. Ar fi de dorit ca şi autorităţile locale să susţină acest demers, să deconteze în ritm constant naveta cadrelor didactice, după cum un element de confort suplimentar ar fi existenţa unei infrastructuri rutiere decente, a unor soluţii de transport, dar şi a unor şcoli în care condiţiile să fie similare cu cele din mediul urban”, atrage atenţia Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi. Andreea IGNEA

63.000
Acesta este numărul aproximativ al elevilor şi preşcolarilor din judeţul Iaşi care se confruntă cu lipsurile educaţiei din mediul rural. Alături de ei sunt peste 4.800 de dascăli – titulari, suplinitori calificaţi, dar şi fără studii corespunzătoare

* * *

„Avem exemplul Elveţiei sau pe cel al Finlandei, unde fiecare copil este urmărit şi i se face o fişă individuală a posibilităţilor de viitor, în concordanţă cu înclinaţiile, talentele şi calităţile fiecăruia. În cazul României, sunt mult prea puţini specialişti care să facă asta, chiar dacă s-a insistat în ultima perioadă pe creşterea numărului de posturi de consilier şcolar şi mai ales în mediul rural. În plus, noi vrem că orice tânăr să aibă studii superioare” - Anton Hadăr, preşedintele Alma Mater