A treia zi de Paște. Ce să nu faci cu niciun chip în această zi, numită și "Marțea Albă"

 In unele locuri din tara, a doua sau a treia zi de Pasti, in unele localitati din Tara Oasului exista obiceiul ca finii sa mearga in ospetie la nasi (‘nanasi’), finii ducand nasilor un colac frumos ornamentat (‘impistrit’) si un ol cu vin. De asemenea, mai exista obiceiul ca in ziua de Pasti, imediat dupa sfintirea pastilor, feciorii si fetele sa alerge cu pasca pentru a ajunge primii acasa in speranta ca se vor casatori in anul acela. Se mai presupune ca, cel care va ajunge primul acasa va avea noroc, va fi cel dintai in sat, ii va merge bine tot anul si nu se vor lega bolile de el. In Transilvania baietii devin adevarati ‘pelerini’ pe la casele fetelor, unde merg cu udatul. Baietii se aduna in cete si pornesc pe la casele fetelor pentru a le stropi.

Obiceiul are la baza legenda fetei crestine si a fetei pagane. Aceasta spune ca intr-o zi o fata crestina mergea la targ sa vanda oua. Pe drum s-a intalnit cu o fata pagana, care dorea sa le cumpere si au inceput sa povesteasca. Din vorba in vorba, fata crestina i-a explicat celeilalte despre credinta in Dumnezeu, despre binele crestin si a indemnat-o sa se crestineze. Pagana i-a spus atunci ca se crestineaza numai daca ii dovedeste ca exista Dumnezeu, care sa coloreze ouale in rosu. Minunea s-a intamplat, iar cele doua fete au lesinat de emotie. Niste trecatori le-au vazut si le-au stropit cu apa. Se spune ca de la aceasta legenda ar fi ramas obiceiul de udat de Paste. Indiferent de povestile care ii stau la baza, obiceiul e vechi de sute de ani si e practicat nu numai in satele din Transilvania, dar si la orase, de barbati de toate varstele. Dimineata pornesc la udat cei mici, care conform traditiei sunt rasplatiti cu oua rosii si prajituri.

Hristos a inviat! Adevarat a inviat! este salutul pe care il au acum romanii. Astazi este cea de-a treia zi de Paste, iar in unele locuri din tara exista obiceiuri specifice acestei zile. Traditia s-a pastrat cel mai mult la sate, acolo unde tinerii au obiceiuri extrem de frumoase. Traditia „stropitului” sau „udatului” fetelor de maritat ori a sotiilor este pastrata cu sfintenie, de sute de ani, in unele localitati din tara, scrie jurnaluldebuzau.ro.

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

Potrivit tradiţiei, a doua zi de Paşti este voie să se ciocnească ouăle roşii şi „cap cu dos”, a treia zi fiind permisă şi ciocnirea „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

Exista şi o credinţă potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paşti era bine să fie păstrate. Îngropate, din ele ar răsări o planta numită cucoană sau maruncă, plantă bună de pisat şi de pus în băutură atunci când o femeie vroia să facă copii.

Marţea din Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşte) poartă numele de Marţea Albă. Este o zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă şi nu se face curat. Femeile de la ţară dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

realitatea.net