Amintiri din iadul Nepalului
Dimensiune font:
Voluntarul Ionuţ Ursu şi-a încheiat misiunea umanitară în Kathmandu * timp de aproape o lună, el a acordat ajutor medical sinistraţilor şi a încercat să le aline suferinţa * la începutul lunii iunie, Ionuţ Ursu a revenit în România * drumul spre casă a fost plin de încărcătură emoţională şi amintiri de neuitat
Cutremurul de 7,8 grade pe scara Richter, din 25 aprilie, este cea mai mare nenorocire produsă în Nepal în ultimii 80 de ani, soldat cu mii de morţi şi pagube uriaşe. Oamenii au primit ajutor din toată lumea. Alături de ei s-a aflat şi Ionuţ Ursu, voluntar la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti şi masterand la Facultatea de Geografie.
Tânărul are 26 de ani, este din Piatra Neamţ şi a crescut fără părinţi. Ştie ce înseamnă să ai nevoie de ajutor şi primul lui gând, după ce a văzut dezastrul din Nepal, a fost să-i ajute pe semenii aflaţi în nevoie. Pe 7 mai a plecat voluntar în Nepal şi, timp de o lună, a oferit sinistraţilor ajutor medical. S-a alăturat unei echipe de alţi români care au lucrat într-o zonă grav afectată – Dahding. Prima săptămână de voluntariat s-a desfăşurat în satul Dahding aflat la o cotă de 2.500 – 3000 m. „În următoarele două săptămâni, am lucrat cu echipa medicală de la ambulanţă şi echipa de chirurgi din cadrul spitalului Manmohan Memorial Community Hospital – Kathmandu. Am avut foarte multe urgenţe. Am ajutat echipa de medici chirurgi din spital, apoi am lucrat în saloane. Am acordat orice sprijin la care m-am priceput. La fiecare intervenţie chirurgicală la care am participat am învăţat să preţuiesc şi mai mult viaţa. Am aflat ce mul înseamnă un capăt de aţă. Când nu mai ai nimic, acel capăt te poate salva“, a scris Ionuţ pe contul său de Facebook.
Alt cutremur
Pe 12 mai, în Nepal s-a produs un nou cutremur de amploare (cu magnitudinea de 7,3). Seismul l-a prins pe Ionuţ în timp ce dădea o mână de ajutor la ridicarea unor corturi, în zona Dahling, însă tânărul, care se aştepta la orice, nu s-a speriat. După cele două mari cutremure soldate cu mii de morţi, supravieţuitorii au nevoie de ajutor: au rămas fără un acoperiş deasupra capului, mâncare sau apă. „Oamenii de acolo par să se obişnuiască cu situaţia, fiind învăţaţi să supravieţuiască în condiţii grele. Se ajută între ei şi oferă şi celor care nu au”, a povestit Ionuţ. Anii de voluntariat făcuţi în cadrul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov l-au ajutat să acţioneze profesionist în cazurile cu care s-a confruntat în Dhading şi Kathmandu. „Sunt mulţumit şi mă bucur că m-a ajutat sănătatea şi am avut putere să dăruiesc din puţinul priceperii mele. Ştiu că ajutorul meu a fost cât un strop de apă într-un ocean imens de nevoi, durere, lipsuri, deznădejde, dar şi de înfruntare cu demnitate a situaţiei”, a scris Ionuţ pe Facebook. Tânărul le-a mulţumit celor care l-au sprijinit pentru a ajunge în Nepal, sponsorilor, persoanelor care au avut grijă de el acolo, precum şi tuturor celor care au constituit un sprijin real în desfăşurarea acestei acţiuni umanitare.
Citeşte şi: Medicii de familie fug de munca în sate
Ingrid CIOFOAIA
„Experienţa din Nepal a fost specială şi emoţionantă. Modul în care oamenii se poartă unii cu alţii, dezastrul rămas după cele două cutremure mari, replicile numeroase care ajunseseră să facă parte din viaţa de zi cu zi, ruinele din Kathmandu, străzile care nu mai erau străzi, clădirile prăbuşite, modul de cooperare cu echipele de intervenţie medicală, cu pacienţii din spitale şi cu oamenii de pe stradă, dar şi cu autorităţile, toate acestea sunt greu de de exprimat în cuvinte”- Ionuţ Ursu
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau