Brandurile Moldovei GRUPAJ FOTO

Judeţele din nord-estul ţării sunt cunoscute atât în ţară, cât şi în lume pentru multe locuri pitoreşti sau produse deosebite * Neamţul are, pe lângă lăcaşurile de cult, muntele Ceahlău, Vasluiul pune mereu pe mesele cunoscătorilor vinurile din Huşi * Botoşaniul oferă usturoiul din Copălău, Suceava atrage atenţia prin mănăstiri şi casele unice din Ciocăneşti, iar Iaşul vine cu Grasa de Cotnari * acestea sunt câteva dintre bogăţiile aflate în cufărul Moldovei

Masivul Ceahlău atrage zeci de mii de turişti, indiferent de anotimp, şi poate fi considerat un brand al judeţului Neamţ. Traseele turistice şi frumuseţile sunt atracţii incontestabile, la fel şi fenomentul Piramidei de Lumină, sesizabil în fiecare an pe 6 august, la sărbătoarea Schimbării la Faţă. În fiecare an, sute de turişti, cărora li se alătură şi sătenii de la poalele masivului, iau în piept Ceahlăul pentru a fi prezenţi la slujba care se oficiază la schitul ridicat în vârf. Pelerinajul are se pare, origini chiar mai îndepărtate de vremurile creştine, cunoscut fiind obiceiul dacilor liberi care trăiau prin aceste părţi să mulţumească muntelui. În România, doar Ceahlăul şi muntele Găina au o sărbătoare recunoscută a muntelui, celebrată de populaţia care i se închină o dată în an. Legendaă spune că toţi cei care se întâlnesc pe muntele sfânt Ceahlău rămân legaţi într-un fel sau altul, pentru totdeauna.

Vinuri pentru gusturi alese
Viiile din podgoriile Moldovei sunt vestite în toată lumea. Foarte apreciate sunt Busuioaca de Bohotin şi Zghihara, soiuri care au deschis porţile lumii pentru viticultorii din Huşi. Busuioaca de Bohotin se pretează la învechire îndelungată, de 8-15 ani, uneori chiar mai mult, iar specialiștii recomandă vinurile dulci sau demidulci obținute din acest soi. „Cum să nu-ţi placă? Are un gust divin şi o culoare care te cucereşte pe vecie”, a recunoscut Vlad Popa, un promotor fervent al brandurilor Moldovei. Busuioaca de Bohotin poate fi servită singură, ca aperitiv, dar se armonizează foarte bine și cu deserturile. Foarte cunoscută este şi Zghihara de Huşi, un vin alb seci, ușor, de culoare verde-gălbui, care stau foarte bine pe o masă cu pește, scoici, fructe de mare, brânză telemea, zacuscă, pește afumat și mâncăruri de legume. Cele două vinuri au obţinut numeroase premii, inclusiv în China în 2013.

 

Cea mai lungă cunună de usturoi din lume
Considerat o legumă banală de unii ori un condiment fără de care nicio bucătărie nu ar fi completă, usturoiul are o poveste foarte frumoasă la Copălău, o comună din Botoşani care, până la invazia importurilor, era celebră pentru această cultură. La un moment dat, actorul Mihai Mălaimare îi dedicase şi un festival care a reuşit, timp de câteva ediţii, să atragă atenţia ţării. Acum, usturoiul ar putea duce Copălăul în Cartea Recordurilor. O familie din comună a legat căţei de usturoi într-un cordon lung de 304 de metri, o performanţă în curs de certificare pentru Cartea Recordurilor.
Învăţătoarea Cătălina Mursa (36 de ani) a muncit aproape trei luni şi a folosit peste 300 de kilograme de usturoi. Oficialităţile spun că a fost depăşit recordul mondial cu 50 de centimentri. „Ne-am interesat şi recordul mondial era deţinut de un fermier din Ungaria, cu o cunună de usturoi de 254 de metri. A noastră are 304 metri şi este demnă de cartea recordurilor“, a spus primarul Ciprian Ivanov. Edilul vrea să înscrie cununa gigant şi la World Academy Awards, din Statele Unite. Pentru că nu au avut fonduri să aducă un expert de la Cartea Recordurilor s-a făcut un compromis. „S-a acceptat soluţia ca un inginer cadastral să ofere o adeverinţă cu măsurătoarea oficială, să adăugăm poze şi un video şi să trimitem şi la Cartea Recordurilor şi în Statele Unite“, spune edilul.

Lista brandurilor ar putea fi completată cu salina de la Târgu Ocna sau izvoarele de ape minerale de la Slănic Moldova, ca să nu mai spunem de Cotnariul Iaşului, a cărui Grasă a cucerit încă din 1900 medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Paris. Bogăţii are destule nord-estul ţării, doar că puţine sunt cunoscute şi destul de slab promovate. Dacă autorităţile s-ar pune pe treabă şi ar privi mai atent cufărul de zestre ar putea aduce bani frumoşi în vistieriile locale de pe urma turiştilor care ar face rând la porţile Moldovei.

Citeşte şi: CORUPŢII MOLDOVEI

Lucia HACMAN

În judeţul Suceava, pe lângă mănăstiri foarte cunoscută este localitatea Ciocăneşti care a fost desemnată în 2014 „Satul cultural al României”. Casele din comună sunt unice fiind pictate în stil tradiţional, cu dantelării, de parcă ar fi toate îmbrăcate în ştergare de nuntă. Tot în comună au loc Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, Festivalul Naţional al Păstrăvului şi Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri din străbuni.