De ce la Iaşi se construieşte puţin şi prost?

Pornind de la o statistică înfiorătoare, directorii celor mai mari companii de construcţii ieşene au tras un semnal de alarmă cu privire la calitatea investiţiilor din ultimii ani în judeţul Iaşi. În cadrul unei întâlniri organizate ieri în prezenţa şefilor din administraţia publică locală şi judeţeană, reprezentanţii asociaţiilor de proprietari au atras atenţia că peste 400 de blocuri din Iaşi necesită o reabilitare în infrastructură şi nu doar cosmetizare şi izolare termică, aşa cum se procedează în prezent. Exemplul prezentat a fost vizat de cele trei blocuri din Piaţa Unirii, care prezintă un grad seismic de nivel trei şi care, în loc să fie reabilitate la nivelul structurii de rezistenţă, vor intra într-un proces de reabilitare termică. În final, ele vor arăta bine din punct de vedere estetic, dar cu riscul de a se prăbuşi la un cutremur de magnitudine ridicată. „Sunt multe blocuri făcute după anii '90 cu o izolaţie termică mai proastă decât cele dinaintea lor. Eu nu cunosc un bloc care să fi intrat vreodată într-un program de consolidare, de la momentul construcţiei. Sunt trei blocuri în Piaţa Unirii care intră în reabilitare termină. Acestea erau pe o listă cu risc seismic şi, în loc să fie consolidate, li se face reabilitare termică, adică o cosmetizare care să dea frumos la aspect şi atât. Aceste blocuri se află pe zonă de deal, unde există risc de alunecare a ternului. În momentul de faţă, proprietarii nu au bani să facă investiţii de reabilitare a structurii blocurilor”, a declarat Dumitru Bucur, preşedintele grupului asociaţiilor de proprietari.

Dumitru Bucur, preşedintele grupului asociaţiilor de proprietari.

Citeşte şi EXCLUSIV Mausoleul blestemat

Constructorii dau vina pe proiectanţi

Directorii celor mai importante firme de construcţii din Iaşi au dat vina pe proiectanţi. Aceştia au scos în evidenţă problemele cu care se confruntă atunci când trebuie să execute un proiect ieftin şi făcut în bătaie de joc. „Beneficiarul trebuie să aibă o lucrare de calitate, executată în condiţii de siguranţă, să aibă durabilitate şi să fie terminată la timp. Aceste obiective sunt greu de atins, datorită mai multor factori. Faza de proiectare nu are timp suficient pentru a face un proiect bun, de calitate. Când nu este timp, proiectul este făcut repede şi incomplet, iar noi, constructorii, nu avem toate informaţiile necesare”, a declarat George Tofan, directorul general Conest Iaşi. În aceste condiţii, constructorii cer o cale legală prin care proiectanţii fără experienţă să fie excluşi din obiectivele complexe, precum şi o reglementare în ceea ce priveşte dificultatea proiectelor la care pot participa proiectanţii începători. „Ar trebui aplicat sistemul din Germania, prin care licitaţiile de proiectare să fie câştigate de preţul mediu, nu de cel mai mic. Un preţ mic înseamnă calitate slabă. Cele mai multe probleme sunt la construcţiile din bani publici. Aici, şantierele se împotmolesc din lipsa fondurilor, şi mai puţin la cele private. Asta înseamnă că privaţilor le pasă mai mult de banii pe care îi investesc”, a declarat, la rândul său, Gheorghe Băean, directorul tehnic al Iasicon SA.

Citeşte şi EXCLUSIV /FOTO Stradela Sf. Andrei a devenit raiul boschetarilor

Angajaţii slab pregătiţi ţin construcţiile în loc

Muncitorii necalificaţi şi contestaţiile interminabile sunt alte impedimente care duc către nefinalizarea construcţiilor începute în judeţ. „Lipsa muncitorilor calificaţi este o problemă, iar cei mai mulţi părăsesc ţara. Eu cred că salariile de pe piaţa de muncă din domeniu, din Iaşi, pot fi la acelaşi nivel ca cele din Uniunea Europeană. De multe ori s-au întâlnit situaţii în care proiectul efectuat de un proiectant a dus la nişte probleme cu privire la implementarea lui de către constructor”, a recunoscut spus Alin Aivănoaei, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. În acest sens, s-a readus în discuţie proiectul modernizării Aeroportului Iaşi, care a avut peste o sută de amendamente aduse, din cauza deficienţelor la proiectare. Un alt exemplu a fost contestaţia la licitaţia de reabilitare a Teatrului Naţional, a cărei soluţionare a durat doi ani, un record pe platforma construcţiilor ieşene. „Aici este vorba de o junglă a economiei româneşti. În judeţul Iaşi nu ştiu un proiect care să se fi terminat la timp, fără acte adiţionale. Dau exemplul Golia, unde a fost făcut proiectul, s-au dat banii, dar termenele nu s-au respectat. Din cunoştinţele mele, 80% din clarificările aduse la un proiect sunt pentru scoaterea ofertanţilor dintr-o licitaţie, în loc de clarificarea problemelor de natură tehnică”, a declarat deputatul Petru Movilă, prezent la discuţii.

Petru Movilă                                  

Pe acest fond, constructorii au cerut depunerea de garanţii băneşti din partea proiectanţilor, pentru calitatea documentelor întocmite, precum şi alcătuirea unei comisii la nivelul autorităţilor naţionale, care să verifice calitatea proiectelor.