Drumurile de coşmar ale Vasluiului

Primarii spun că n-au bani de asfaltarea drumurilor, iar conducerea judeţului susţine că este prea costisitoare reabilitarea unui drum care trece prin câmp şi leagă două sate.
„Sunt drumuri care sunt circulate toamna la culesul recoltei ori primăvara. Atât! Dacă acel drum trece prin câmp pe o lungime de 20 de kilometri este nejustificată şi costisitoare investiţia. Fondurile sunt insuficiente şi din această cauză acordăm atenţie în principal acelor artere care fac legătura între două drumuri judeţene şi care sunt intens circulate. Imediat ce vremea va permite vom trece la reabilitarea infrastructurii. Drumurile din asfalt sau cele din piatră vor beneficia de lucrări. Unele s-au deteriorat în sezonul rece. Piatra a fost împrăştiată în şanţuri, au apărut şi gropi”, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean Vaslui.

La şcoală, prin noroaie
La Voineşti, de exemplu, drumul de la biserică la cimitir este un calvar pentru săteni. Căruţele rămân blocate de mai multe ori în noroi, iar ambulanţele nu ajung în zonă dacă vremea nu permite. „Este foarte greu! Abia coborâm cu căruţele. Când e timp de ploaie abia coborâm. Am maşină, cum să urc la deal? Uite am nişte materiale acum aduse la vale să le urc. Nici calul nu merge”, a spus un localnic.
Greu este şi pentru copiii care merg la şcoală. „Sunt săptămâni întregi când elevii ajung la şcoală plini de nămol. Aşa se chinuie, nu sunt alte variante”, adaugă alt localnic. Multe din drumurile comunelor din judeţ sunt impracticabile. Noroiul este atât de mare încât atinge pe alocuri jumătate de metru. Un obstacol uriaş pentru ambulanţe şi chiar pentru maşinile de pompieri care ar trebui să intervină, la nevoie. Pietruirea unui kilometru de drum costă 50.000 de lei, în timp ce bugetul anual al unei comune este, în medie, de 450.000 de lei.

Nici la oraş nu este mai bine
Probleme sunt şi în aşezările urbane unde se circulă la fel de greu ca pe un drum forestier. Se întâmplă în Huşi, Murgeni, Negreşti, Vaslui sau Bârlad. În cartierele mărginaşe sunt străzi acoperite de noroi şi apă. Primarii spun că sunt în curs lucrări la reţeaua de apă şi canalizare, dar dau asigurări că vor remedia problemele în lunile următoare. Între timp oamenii sunt nevoiţi să facă slalom printre bălţi, iar maşinile rămân împotmolite în noroi. Edilii spun că o parte din vină o au şi locuitorii de pe străzile unde se lucrează, pentru că nu şi-au făcut şanţuri de scurgere a apei.
În ultimii ani, aproape 200 de kilometri de drumuri s-au fost modernizat în judeţul Vaslui. Cum investiţiile au fost făcute la drumurile europene şi naţionale, Vasluiul rămâne judeţul cu cea mai proastă infrastructură, în care nu mai puţin 51% din drumuri nu au fost niciodată asfaltate.
Jumătate din drumurile comunale sunt de pământ
Potrivit datelor centralizate la nivelul Consiliului Judeţean Vaslui, drumurile de pământ reprezintă aproape 40% din totalul celor 873 de kilometri de drumuri comunale. Din cei 938 de kilometri de drumuri din judeţ, 348,43 km au beton asfaltic – 37%, 20,62 km sunt din beton de ciment – 2% şi 95,36 km din îmbrăcăminte asfaltică uşoară – 10%. Aşadar, 49% reprezintă proporţia drumurilor modernizate, în vreme ce restul sunt drumuri pietruite şi de pământ. Situaţia de la nivel naţional arată că proporţia drumurilor asfaltate ajunge la 60%. Cea mai grea este situaţia drumurilor comunale, care reprezintă 873,12 km din cei 938 de km de drumuri ai judeţului. Doar 13% (120,12 km) au îmbrăcăminte asfaltică uşoară, 8% au beton asfaltic (66,20 km) şi 1% beton de ciment (0,82 km). Cele mai multe drumuri comunale sunt în continuare din pământ, cele pietruite reprezentând 35%, adică 307,24 km, în vreme ce drumurile modernizate au cea mai mică proporţie, de 22%, mai exact 187,14 km. Sunt localităţi unde şi vara accesul maşinilor este pus o adevărată aventură.

Citeşte şi: Ce s-a ales de industria Vasluiului

Tudor IFRIM