EXCLUSIV Moldova a devenit bătaia de joc a mafiei din transportul feroviar

 În plină perioadă de caniculă, transportul în „carcasele” CFR pe zona Moldovei este un adevărat coşmar * o călătorie Iaşi - Bucureşti este de ajuns încât să înţelegi cum statul român îşi bate joc de călătorii cinstiţi, acei oameni simpli care aleg să cumpere bilet, în loc să sponsorizeze naşii * după 20 de ani ignoranţă totală în infrastructura feroviară, încă mai mergem cu vagoane second-hand cumpărate la preţuri absurde din Germania

 Înainte de toate, materialul de faţă nu este despre propria experienţă cu trenurile CFR, pe care semnatarul le foloseşte cu o frecvenţă de o dată la lună. Este strigătul la unison al sutelor de călători disperaţi, care s-au săturat de coşciugele second-hand livrate în dispreţ, rutelor de pe zona Moldovei. Este vorba de suferinţa unor oameni care plătesc două treimi din leafă pe bilele şi care îndură ignoranţa şi umerii ridicaţi în semn de neputinţă. Sunt acei călători corecţi, care îşi plătesc taxele la stat şi nu aleg să mergă cu „naşul”. Sunt acei români care încă mai întreabă pe ce se cheltuiesc banii lor, în vreme ce, de peste un sfert de secol, nu s-a investit nimic în infrastructură, iar vagoanele şi locomotivele ori sunt recondiţionate, ori sunt second-hand-uri cumpărate cu sume absurde de prin Germania. Printr-o experienţă similară am trecut recent, cot la cot cu zecile de călători, pe ruta Iaşi - Bucureşti, cu trenul inter-regio, dus şi întors. Spre deosebire de trenurile regio, gen Iaşi - Vaslui, pe inter-regio nu prea ai cum să mergi cu naşul. Aşa că trebuie să plăteşti, şi nu puţin, pentru că, un bilet dus-întors costă undeva la 200 de lei. Românul a început să înţeleagă, ori dacă nu, ar trebui, faptul că atunci când dai nişte bani, aştepţi calitate şi, mai mult, servicii egale pentru toţi. Subliniez servicii egale pentru că, surprizele apar atunci când urci în tren şi îţi cauţi locul. Apoi realizezi că vecinul din vagonul alăturat are aer condiţionat şi prize - minime cerinţe pentru o călătorie de şapte ore - iar în vagonul tău blestemat nu mai merge nimic. Rezultă că toţi plătesc acelaşi bilet, dar avem parte de tratament diferit. Unii preferă să îşi mute locul între vagoane deşi biletul nu corespunde, în timp ce, pe locurile la clasa I, unde există toate condiţiile, nu stă nimeni. Astfel, în timp ce vagoanele bune stau neocupate, în coşciugele second-hand recondiţionate sunt înghesuiţi „fraierii” cinstiţi.

Cum ne facem de râs cu CFR

Pe ruta Bucureşti - Iaşi, am avut ocazia să fiu „înghesuit” într-un sicriu second-hand cu o persoană care se întorcea din Italia, mergând la Bârlad, şi o doamnă cu care am reuşit să schimb câteva fraze în limba engleză, fiind de origine, cel mai probabil, poloneză. Nu mi-am permis să o întreb ţara de provenienţă, dar avea câteva documente la îndemână, semn că era în trecere cu afaceri. Aceşti oameni, veniţi dintr-o lume civilizată, au fost condamnaţi, de neputinţa CFR, la şapte ore de incubaţie, într-o zi caniculară, fără aer condiţionat sau alt gen de ventilaţie. La scurt timp după plecarea trenului, ajunge controlorul, abordat fiind pe această temă. Omul ridică din umeri. „De dimineaţă încerc să deschid aerul şi prizele, dar numai în acest vagon nu merge”, spune acesta. „Păi bine, dar toţi plătim acelaşi preţ, unii au, dar alţii nu?”, ne-am întrebat noi, iar controlorul pleacă mai departe. Cât despre prize, nici vorbă să meargă, e ca şi cum deja am cerut prea mult, e un lux nemeritat. Nu doar că pe chipurile acestor călători s-a citit deznădejdea, dau au avut parte şi de un spectacol grotesc al unor rromi în gara Focşani, întinşi pe jos de la băutură, aşa încât au admirat întregul portret al mediocrităţii din transportul feroviar. Aş face însă o nedreptate dacă nu aş puncta munca de jos a lucrătorilor CFR, care se desprind de jocul de interese al superiorilor. Spun asta că, în pofida caniculei insuportabile şi a infrastructurii şubrede, trenul nostru a ajuns în gara ieşeană fără niciun minut de întârziere.

Înainte să iau trenul de la Bucureşti către casă, am venit dinspre Timişoara, dar ar fi nedrept să fac o comparaţie între cele două garnituri. Este o lume diferită, care arată clar dezinteresul cu care CFR-ul alege să trateze călătoriile din şi către zona Moldovei, şi aşa păgubită de sărăcie şi batjocură.

Vezi şi Scandal pe drumul spre Aeroport