Învăţământul dual, un proces imposibil pentru angajatorii ieşeni

Aşteptat cu mare interes pe platforma educaţională ieşeană, învăţământul dual nu este văzut cu ochi buni de piaţa angajatorilor din judeţ, aflaţi mai mereu într-o grabă de selecţie brută a forţei de muncă * dacă metodologia nu va fi clară, există riscul ca elevii să facă muncă la negru pentru angajatorii la care sunt luaţi în practică, atrage atenţia conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă

Învăţământul dual reprezintă o altă faţă a învăţământului profesional prin formarea meseriaşilor la locul de muncă, cu posibilitatea angajării după finalul celor trei ani de studiu. Doar că această durată, prin lipsa unei stimulări financiare susţinute din partea statului, nu îi încântă pe angajatorii care preferă cursuri de formare rapide, de până la trei luni. Învăţământul dual nu a fost încă introdus, din cauza lipsei normelor metodologice. Ideea a fost susţinută, la Iaşi, la finele săptămânii trecute, de către Florentina Vasilescu, inspector coordonator pe Regiunea Nord-Est a Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţămantului Profesional şi Tehnic. „Învăţământul dual este o formă de organizare a învăţământului profesional şi tehnic dar este şi o parte a formării profesionale a adulţilor. Cea mai importantă caracteristică este că se organizează la iniţiativa operatorilor economici. În solicitare se menţionează agentul economic, şcoala parteneră, numărul de elevi pe care doreşte să-i susţină. Alt aspect important este că această formă de învăţământ se desfăşoară în baza unui contract de parteneriat şi a unor contracte individuale de pregătire practică cu elevii”, a declarat profesorul Florentina Vasilescu. Potrivit specialiştilor, agenţii economici au obligaţii de pregătire profesională a elevilor, o bursă lunară de 200 lei şi alte cheltuieli. Această formă de învăţământ va permite, în premieră, mandatarea agentului economic în consiliul de administraţie al şcolii. O falcilitate a elevilor prin învăţământul dual este acela că, în situaţia în care aceştia frecventează învăţământul dual în altă unitate administrativ-teritorială decât cea de domiciliu, beneficază de decontarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă. Beneficiarii învăţământului dual pot fi absolvenţii îmvăţământului obligatoriu, dar şi cei care întrerup studiile până la împlinirea vârstei de 26 de ani. Dar şi în cazul celor care depăşesc această vârstă pot fi înfiinţate clase separate.

 

ITM Iaşi: „Atenţie la munca la negru”

Factori din educaţia ieşeană dar şi din inspecţia forţei de muncă sunt sceptici cu privire la implementarea învăţământului dual la Iaşi şi atrag atenţia asupra capcanelor în care pot cădea entităţile implicate. Reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi se tem că, după trei ani de practică, aceşti elevi riscă să fie trimişi pe holurile instituţiei de către agentul formator. „Dacă am merge după modelul nemţesc, să facem o comparaţie că la noi se dau 200 lei, în Germania se dau 5.000 de euro, este stimulat angajatorul. Şi la aceste sume foarte mari angajatorii aveau reticenţe de a intra în acest sistem. Gradul de angajabilitate era undeva între 70-80% dar trebuia foarte bine motivat de ce nu îi păstrau în interiorul firmei respective”, Gabriela asilache, directorul AJOFM Iaşi. De asemenea, conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi atrage atenţia asupa unor aspecte nevăzute ale învăţământului dual, unde elevii ar risca să fie exploataţi de angajatori. Aş vrea să sublinez faptul că este o chestiune de perspectivă şi ridic o problemă destul de importantă, a finanţării agentului economic în învăţământul dual. Cine plăteşte coordonatorul de practică? Cine va suporta costurile materiale pe care le face firma ca urmare a pregătirii? O altă chestiune este a acestui contract, vorbim de tineri între 15-18 ani şi mi-e teamă ca acest contract să nu fie o derogare a unui contract de muncă. Dacă bursa e de 200 de lei aceasta nu acoperă nici trei ore, iar dacă el stă acolo opt ore şi face aceste munci pentru angajator s-ar puteam să ne îndreptăm către muncă la gri sau muncă la negru”, a atras atenţia şeful ITM Iaşi, George Albulescu. Directorul ITM Iaşi a mai adăugat că, în anul 2015 la instituţia pe care o conduce erau înregistrate 116 contracte de ucenicie iar în 2016, nici unul.