Medicina la sat rămâne în paragină
Dimensiune font:
Medicina de familie în zona rurală este la pământ, sunt de părere membrii Comitetului pentru Problemele Vârstnicilor din cadrul Prefecturii Iaşi * în cadrul unei şedinţe în prezenţa directorilor din sistemul medical ieşean, s-a subliniat absenţa medicilor de familie din comune, a timpilor de intervenţie ai ambulanţelor şi lipsa centrelor de permanenţă în aproape jumătate din suprafaţa judeţului
Potrivit unei statistici prezentate în cadrul întâlnirii Comitetului pentru Problemele Vârstnicilor din cadrul Prefecturii Iaşi, media populaţiei deservite de un medicii de familie pentru judeţul Iaşi este de 2.037 locuitori/medic. Pe capitole, în mediul rural sunt 2.157 locuitori la un medic de familie, iar în mediul urban, 1.925 locuitori. „Ştim că aceste cifre par mari. Avem zece comune în care nici nu există medic de familie. De asemenea, noi am făcut o propunere pentru eliminarea termenului de centre de permanenţă mobile, pentru că nu există informare în rândul oamenilor unde se află la acel moment medicul care asigură acest serviciu şi să rămână centrele fixe. În ceea ce priveşte situaţia centrelor de permanenţă, partea de nord a judeţului este asigurată, însă cea de sud este descoperită”, a declarat Liviu Stafie, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi. O parte dintre membrii comitetului spun că, din vizitele lor în mediul rural, au stat de vorbă cu oameni care nu au primit, în viaţa lor, vizita unui medic de familie. „Medicii de familie trebuie să-şi stabilească singuri programul de teren, noi nu putem să le impunem programul în care fac aceste ore”, a completat Liviu Stafie.
Lipsă de personal în centrele de permanenţă
În judeţul Iaşi există, la această dată, 14 centre de permanenţă, din care unul singur, cel din Galata, nu are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi. Potrivit oficialilor din sănătatea ieşeană, doar 16,23% din populaţia rurală a judeţului beneficiază de continuitatea serviciilor medicale prin centrele de permanenţă. Spre exemplu, centrul din Galata are un număr de doar 5 medici şi 4 asistenţi medicali, în condiţiile în care această entitate deserveşte o populaţie de 327.813 locuitori. Aceeaşi situaţie este şi la centrul de permanenţă din Tătăraşi, care are cinci medici şi trei asistenţi medicali. În zona de sud a judeţului există doar patru centre de permanenţă. „În zona Ţibăneşti nu avem deloc acoperire. Am găsit amplasament pentru un centru de permanenţă, dar nu am găsit şi oamenii care să se implice. Un centru de permanenţă înseamnă asigurarea procesului medical 24 de ore din 24, cu plata pe oră”, a precizat Liviu Stafie. O altă problemă este distribuirea substaţiilor de ambulanţă şi SMURD care nu acoperă teritoriul judeţului pentru a asigura un timp de intervenţie de cel mult 15 minute.
Timpii de intervenţie au crescut în urban
Serviciul Judeţean de Ambulanţă a realizat un raport al timpilor medii de răspuns raportat în secunde, observându-se o creştere uşoară a acestora în zona urbană între 2014 şi 2015. De exemplu, în 2014, pentru o intervenţie de gradul 0 în zona urbană, timpul necesar mediu era de 499 secunde, iar în 2015, de 554 secunde. Tot în zona urbană, în 2014, pentru urgenţa de gradul 1 era nevoie de 1.982 secunde, iar în 2015, de 2.295 secunde. Au existat însă îmbunătăţiri în timpii realizaţi pentru mediul rural: pentru gradul 1 era nevoie, în 2014, de 2.953 secunde, iar în 2015, de 2.761 secunde. De asemenea, pentru gradul 2, timpul de intervenţie era de 4.516 secunde în 2014 şi de 4.207 secunde în 2015.
Drumul către Aeroport, pe lista de priorităţi a Consiliului Judeţean
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau