Ovideniile sau Ziua Luminii

Creştinii sărbătoresc astăzi Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Cunoscută în tradiţia populară şi cu numele de „Ovidenia”, „Vovidenia” sau „Obrejenia”, sărbătoarea este o zi a luminii care sparge întunericul morţii. Se spune că de la Ovidenii a început şi tradiţia praznicelor şi tot acum începeau Filipii, sărbători ţinute de teama lupilor, pentru paza gospodăriilor.

Tradiţiile specifice sărbătorii de Ovidenii încep din Ajun, când credincioşii merg în cimitire şi aprind lumânări pentru sufletul moşilor şi strămoşilor, mai ales pentru cei care au murit fără lumânare şi pentru copiii nebotezaţi. Această tradiţie este una care a rezistat mai ales în zona Moldovei. Tot aici se mai dau de pomană vărzări şi vase cu apă, dar cea mai importantă în această noapte este lumina.
În tradiţia populară se spune că acum se deschid cerurile şi trebuie să se facă praznice pentru cei care nu mai sunt. Se fac pomeniri mai ales pentru copii şi pentru cei care au avut morţi năprasnice. În satul tradiţional, sărbătoarea coincide cu primul şi cel mai important dintre Filipi sau Hilipii de iarnă, Filipul cel şchiop. Acesta mai era numit Filipul cel Mare, fiind conducătorul cetelor de Filipi. Tradiţia spunea că femeile trebuia să ţină de la unu la şapte Filipi prin nemuncă pentru ca lupii să nu le strice gospodăria. Nu se mătură şi nu se scoate gunoiul din casă pentru că se spune că astfel lupii îşi vor lua de acolo energia şi puterea şi se vor înmulţi. De Ovidenii, cei care aveau probleme cu ochii duceau la biserică un fuior pe care îl sfinţeau, îl puneau apoi în apă şi se dădeau pe la ochi crezând că astfel se vor vindeca.

Ziua în care înfloreşte Iarba Fiarelor
Din această zi încep să se ungă cu usturoi ferestrele, uşile şi locurile de culcare, ca să nu se lipească de casă farmecele. De la Ovidenii încep şi fermecătoarele să facă vrăji. Se spune că în dimineaţa de Ovidenii înfloreşte şi Iarba fiarelor, o plantă miraculoasă, capabilă să înmoaie fierul şi să deschidă orice lacăt. Creşte pe locuri greu accesibile, pe stânci abrupte, în desişul pădurilor, în locuri mlăştinoase. Este invizibila ziua, iar noaptea scânteiază şi arde ca o flacără roşie sau argintie. E otrăvitoare, iar vitele care o pasc mor. Dacă vreun cal calcă peste Iarba fiarelor, i se vor desprinde potcoavele.

De la Ovidenii, femeile încep a coace vărzări şi plăcinte cu dovleac, alături de care vor pune şi o cană cu covaşă. Băutură încă întâlnită în satele Moldovei, covaşa este o fiertură din mălai şi făină de grâu. Are un gust dulce-acrişor şi se împarte prin vecini pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos. În alte zone, covaşa se transformă în turtă, din care fiecare om trebuie să mănânce pentru a fi ferit de strigoi.

Maura ANGHEL

Se spune că de Ovidenie se deschide cerul, iar animalele capătă darul vorbirii, iar aceste minuni pot fi văzute doar de oamenii cu sufletele curate. Lumânările aprinse de Ovidenie nu se vor stinge niciodată pe lumea cealaltă, iar lumina lor va călăuzi sufletele celor adormiţi.