Primarii au declanşat războiul bugetelor

Pe holurile Consiliului Judeţean Iaşi primarii îşi aruncă acuze pe tema alocării bugetare * edilii comunelor bogate sunt nemulţumiţi că omologii lor primesc sume mari de bani fără să muncească

Primarii comunelor înstărite din judeţul Iaşi critică ordonanţa care stabileşte noul algoritm de finanţare directă de la Ministerul Finanţelor. Mai mulţi edili au cerut audienţă săptămâna trecută la Consiliul Judeţean Iaşi, arătând cu degetul spre comunele care nu produc nimic, dar primesc mai mulţi bani decât primăriile active. Printre nemulţumiţi s-a numărat şi primarul comunei Leţcani, Stelian Turcu, responsabil de finalizarea celui mai mare parc industrial din Iaşi. „Vorbim de o ordonanţă care încurajează incompetenţa. Eu dacă am un buget propriu de 1,4 milioane lei primesc doar diferenţa până la 1,5 milioane, atât cât este alocat fiecărei primării, iar comunele care nu fac nimic, nu colectează taxe, nu au proiecte, primesc la fel. La parcul industrial am construit până acum fundaţia, fiind şi cea mai grea lucrare. În câteva luni va fi gata, dar avem şi alte proiecte în derulare care necesită bani”, a declarat Stelian Turcu.
În aceeaşi situaţie se regăsesc şi alte comune mari, cum ar fi Miroslava, Holboca sau Tomeşti, care nu se află pe lista alocărilor bugetare prin Ministerul Finanţelor, ca urmare a faptului că bugetul propriu depăşeşte limita de venituri impusă de Guvern.

Acuze între primari: unii muncesc mai mult, alţii mai puţin

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, şi consilierii judeţeni au ridicat mai multe semne de întrebare cu privire la modul cum unele primării mari nu reuşesc să aducă fonduri la bugetul local. O situaţie privind alocările bugetare pentru localităţile ieşene arată că sume de un milion de lei merg către comune cu peste 4.000 de locuitori, atât cât primesc unele cu sub 1.500 locuitori, reprezentând diferenţa dintre bugetul local declarat şi limita de 1,5 milioane lei. De exemplu, comuna Ciorteşti, una din cele mai mari din judeţ, primeşte aceeaşi sumă de bani precum Drăguşeni sau Roşcani, aflate la polul opus. Asta înseamnă că bugetele proprii ale acestor comune sunt similare, mai mulţi primari afirmând că unii muncesc mai mult, alţii mai puţin. Edilul din Ciorteşti spune însă că nu are probleme cu colectarea taxelor şi nu poate explica de ce urmează să primească o sumă echivalentă cu cea pe care o încasează comunele mai mici. „Eu nu ştiu exact cum au fost calculate sumele, dar pot spune că taxele au fost colectate în jur de 89%, din 4.100 locuitori. Noul algoritm nu mai ţine cont de numărul locuitorilor. Aşteptăm să se aprobe bugetul, oricum banii nu vin decât în tranşe. Prioritatea noastră sunt drumurile, iar eu sper să fac cel puţin un kilometru de drum asfaltat cu primii bani”, a spus Gheorghe Gurzun, primarul din Ciorteşi.
Cu toate că urmează să primească o alocare bugetară de un milion de lei (printre cele mai mari sume din judeţ), edilul comunei Cepleniţa spune că va avea un buget mai mic decât anul trecut. „Anul trecut am colectat 80% din taxe la bugetul local, dar noul algoritm ne aduce mai puţini bani decât aveam în 2014. Probabil vi se pare o sumă mare, un milion de lei, dar pentru comuna noastră nu este. În câteva zile aflăm câţi bani vom primi în prima tranşă”, a declarat Dumitru Laiu, primarul comunei Cepleniţa.
Potrivit administraţiei judeţene, săptămâna viitoare vor veni primii bani către primării de la Ministerul Finanţelor. 

Citeşte şi: Primăriile bogate au luat „ţeapă” de la Guvern

Comunele care primesc peste un milion de lei de la Ministerul Finanţelor, raportat la numărul de locuitori:
Al. I. Cuza (2.900 locuitori în 2011)
Brăeşti (3.100)
Cepleniţa (4.500)
Ciohorăni (1.700)
Ciorteşi (4.100)
Costeşti (1.700)
Cozmeşti (2.600)
Dolheşti (2.600)
Drăguşeni (1.400)
Fântânele (2.100)
Golăieşti (3.700)
Grozeşti (1.700)
Hărmăneşti (2.100)
Horleşti (2.900)
Mădârjac (1.500)
Moşna (3.200)
Prisăcani (3.200)
Roşcani (1.400)
Şcheia (3.000)
Tansa (2.500)
Vânători (4.600)