Profesori de elită de la şcolile de oraş vor preda la ţară!

* proiectul va intra în vigoare din anul şcolar viitor şi este valabil pentru cadrele didactice care nu au normă întreagă în oraş dar care au experienţă la catedră

Retrospectiva anului şcolar trecut la nivelul judeţului Iaşi scoate la suprafaţă una dintre marile dureri ale învăţământului românesc. Este vorba de discrepanţa la nivel de pregătire şcolară a elevilor din mediul urban şi a celor din mediu rural. Procentele de promovabilitate la evaluarea naţională arată că anul trecut au promovat examenul la Română cu 15% mai puţini elevi din mediu rural, faţă de cei din mediul urban. La Matematică, diferenţa este mult mai mare. Prima măsură care va fi luată din anul şcolar viitor este ca dascălii cu experienţă din urban să meargă să predea la şcolile de la ţară, ca şi completare a catedrei pe care o au în oraş.

Proiectul împarte profesorii în două tabere. Unii agreează ideea, alţii, mai numeroşi, refuză gândul că ar putea reveni la navetă. Pe acestă temă am stat de vorbă cu inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, prof. dr. Genoveva Farcaş.

- Doamna profesor, în pofida rezultatelor excepţionale obţinute la nivelul judeţului Iaşi în anul şcolar trecut, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean s-a declarat nemulţumită de nivelul la care se află învăţământul rural. Care este natura acestor nemulţumiri?

- În primul rând aş dori să precizez faptul că procentul elevilor care au obţinut medii peste 5 în anul şcolar 2017-2018 este unul care a depăşit procentul la nivel naţional, în condiţiile în care judeţul Iaşi este un judeţ în care ponderea mediului rural depăşeşte media naţională. Cu toate acestea, este adevărat că există o disparitate, diferenţe semnificative între mediile obţinute de elevii din mediul urban - 91,4% obţinând medii peste 5, iar elevii din mediul rural sunt doar în proporţie de 64,1%. Un decalaj, după cum spuneam, important mai ales la disciplina matematică. La Limba Română este o diferenţă de doar 15%, dar la Matematică este de 30%.

- Cum vă explicaţi această discrepanţă?

- Este o disciplină complexă, care presupune, pentru sistematizarea şi aprofundarea noţiunilor predate, lucru suplimentar, în afara orelor de clasă şi, evident, în acele teme pentru acasă. Ca atare, fiecare elev trebuie să aibă un program centrat pe exersarea noţiunilor dobândite la ore. Pe de altă parte, sunt şi alţi factori care conduc la această situaţie explicată anterior. Ministerul Educaţiei şi ISJ cunosc această stare a elevilor de clasa a VIII-a, cu prioritate din mediul rural, şi sunt demaraţi paşi importanţă în acest sens. Un proiect strategic al Ministerului Educaţiei urmează să fie implementat. Prin acest proiect se intenţionează ca profesori cu o bună expertiză, care sunt titulari la şcolile din mediul urban, să aibă ore în completare la aceste şcoli din mediul rural şi care, prin această activitate, pot contribui la creşterea promovabilităţii la evaluarea naţională.

- Elevii din mediul rural, în acest fel, vor avea doi profesori de Matematică sau doar unul?

- Nu, va fi un singur profesor cu baza în mediul urban, care va preda cu prioritate la şcolile defavorizate, îndepărtate, unde avem suplinitori sau personal care nu are specializarea respectivă. Şi aceste cazuri sunt foarte izolate.

- Cu alte cuvinte, încercaţi să le oferiţi elevilor din mediul rural aceiaşi educatori ca elevilor din mediul urban...

- Sigur că da, pentru că este important factorul uman, profesorul, competenţa sa. Este un proiect care doreşte să vadă dacă sunt schimbări semnificative din acest punct de vedere asupra promovabilităţii elevilor de clasa a VIII-a.

- Cum a fost primit în rândul profesorilor acest proiect?

- Acest proiect este la nivel de intenţie strategică, urmând ca din anul şcolar următor să fie implementat.

- Dar aţi vorbit, presupun, cu colegii dumneavostră, aţi auzit deja care este feedback-ul la această idee...

- Sunt colegi care şi-au exprimat disponibilitatea şi au fost foarte receptivi, după cum o parte dintre aceştia au declinat, considerând că activitatea pe care o au este suficientă pentru cariera didactică. Vreau să vă precizez că noi am demarat deja, în afara acestui proiect, activităţi în sistem de voluntariat prin care profesori din municipiul Iaşi au mers sâmbăta şi au făcut activităţi de pregătire cu elevi de clasa a VIII-a. O astfel de activitate a avut loc la Costuleni, iar elevii respectivi au înregistrat o creştere semnificativă la evaluarea naţională. Este un pas important şi credem noi că aceste practici pot fi multiplicate şi la nivelul altor şcoli.

- Spuneaţi la începutul acestei discuţii, că importantă este şi tema pe care elevii o au de făcut pentru acasă şi ştim că elevii din mediul rural sunt de mare ajutor părinţilor la treburile gospodăriei. De aceea, probabil, timpul alocat şcolii acasă scade considerabil faţă de un elev de la oraş...

- Sigur că da, aşa este, pentru că elevii sunt implicaţi, în mediul rural, în mai multe activităţi gospodăreşti şi atunci se diminuează şi timpul destinat pregătirii suplimentare pentru şcoală. Această pregătire vine să completeze ceea ce şcoala, prin curriculum obligatoriu, oferă elevilor. Precizez încă un lucru. Nu în toate şcolile, ci într-o mică parte a şcolilor din mediu rural s-au obţinut aceste procentaje scăzute la evaluarea naţională. Avem şi şcoli cu promovabilitate de 100%.

- Cum vă explicaţi asta?

- Sunt profesori implicaţi, comunităţi educaţionale care sunt centrate pe pregătirea elevilor. E vorba de şcoala ca atare, de directorul care coordonează programe de sprijin la nivelul şcolii, de pregătirea suplimentară a elevilor şi după orele de curs pe aceste discipline de examen şi, de ce nu, de o emulaţie mai mare în colectivul de elevi, chiar şi în comunitatea din care copiii fac parte. Ana POP