Punct final în telenovela neagră a desfiinţării şcolilor speciale

În această zi, în Senat se va da votul final pe proiectul de lege privind desfiinţarea învăţământul special * sindicaliştii ieşeni vor aduce contrargumente la acest proiect care încalcă acte normative în vigoare şi nu este gândit în spiritul interesului faţă de copiii cu deficienţe

Proiectul de lege „O singură voce pentru dizabilităţi” va intra astăzi în dezbaterea Senatului, pe votul final. La sugestia fostului ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, şi a lui Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, cel ales că susţină cu contrargumente stoparea acestui proiect de lege este Mirel Pristavu, liderul Sindicatului din Învăţământ „Spiru Haret” Iaşi. Poziţia acestuia faţă de acest proiect de lege este binecunoscută din campania iniţiată de cotidianul „Evenimentul regional al Moldovei”, iar astăzi va trebui să şi-o expună public, într-o bătălie făţişă cu cei care au votul în mână, dar şi cu Mădălina Turdza, preşedinta Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD), iniţiatoarea acestui proiect de lege, dar şi zecile de ONG-uri care îl susţin din cu totul şi cu totul alte scopuri, altele decât interesul copiilor cu dizabilităţi. Potrivit lui Mirel Pristavu, acest proiect are menirea de a desfiinţa învăţământul special din toată ţara, în sensul că se cere o integrare masivă a copiilor cu deficienţe în învăţământul de masă. Undeva peste 90% dintre aceşti copii ar urma să se întoarcă în învăţământul de masă, iar ceea ce nu se poate integra, şi aici e vorba de acei copii cu deficienţe senzoriale multiple sau asociate, să fie organizaţi în şcoli de abilităţi care să fie în directa subordonare şi finanţare a Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. „Acest proiect încalcă o groază de acte normative, în primul rând Legea Educaţiei Naţionale în care nu se vorbeşte desprte faptul că DGASPC s-ar putea ocupa de învăţământ, ci doar de protecţia socială, apoi se încalcă dreptul copilului la educaţie în condiţiile în care în mai multe judeţe nu mai există şcoli speciale, cum ar fi la Hunedoara, Călăraşi sau Iaomiţa, acolo unde s-a integrat tot învăţământul spcial, în condiţiile în care în învăţământul de masă nu s-a creat nici un fel de structură logistică pentru aceşti copii. Au fost integraţi în învăţământul de masă fără profesori de spijin, fără profesori itineranţi, fără bază materială şi instrumentar specific cum ar fi manualele sau imprimantele Braille pentru nevăzători”, a spus Mirel Pristavu.

Exod din şcolile normale şi un nou buget pentru educaţie

Mai mult, peste neajunsurile menţionate de sindicalistul ieşean, în învăţământul de masă nu există nici măcar forţa de muncă calificată pentru primirea şi pregătirea acestor copii. „Cei care au iniţiat această lege ar fi trebuit să se gândească înainte de toate la faptul că însăşi societatea nu este pregătită pentru aşa ceva, în sensul că părinţii copiilor din învăţământul de masă vor avea o mare reticenţă să-şi mai lase copii într-o clasă în care vor intra copii cu deficienţe grave – sindrom Down, autism, cu deficienţe mentale severe sau moderate, cu care în învăţământul special se lucra pe grupe mici de maxim 4 copii. În afară de asta nu se respectă nici acea prevedere de care se discută printre rânduri, cum că la un copil cu dizabilităţi, integrat în învăţământul de masă, s-ar reduce efectivul clasei cu 3 copii, având în vedere efectivele actuale de elevi, peste normative, de câte 37 de elevi într-o clasă”, a spus sindicalistul ieşean. Nu în ultimul rând, o altă problemă identificată în conţinutul acestui proiect hilar de lege sunt costurile extraordinar de mari prevăzute. „Nici un guvern nu va putea suporta aceste costuri în integralitatea lor pentru ceea ce avem acum, cu atât mai mult pentru un învăţământ comun conceput de 4-5 ori mai costisitor decât cel actual”, a mai spus Mirel Pristavu. Nelu PĂUNESCU