Şeful ApaVital a fost pus la zid de consilierii judeţeni

 Directorul ApaVital SA, Ion Toma, a fost pus la colţ de consilierii judeţeni * acesta a fost nevoit să ofere explicaţii cu privire la unele nereguli descoperite în execuţia lucrărilor din Târgu Frumos, acolo unde, din cauza constructorului, finanţarea este pusă în pericol * deşi instalaţia de apă a fost inaugurată acum câţiva ani, încă mai sunt locuitori din satele comunei Bârnova care nu au apă şi canalizare

O serie de lucrări recente, din care una riscă să piardă finanţarea anul acesta, i-au dat bătăi de cap directorului ApaVital SA, Ion Toma. Consilierii judeţeni l-au chemat în şedinţă pentru a-i cere explicaţii cu privire la lucrările din Târgu Frumos şi comuna Bârnova. Recent, pe strada Tudor Vladimirescu din Târgu Frumos, lucrătorii ApaVital au spart din nou asfaltul pentru înlocuirea infrastructurii de canalizare, la un an de la inaugurare. O parte din consilierii judeţeni au cerut explicaţii cu privire la spargerea asfaltului pe o suprafaţă însemnată, deşi lucrări similare au avut loc în urmă cu un an, exact în acelaşi loc. „Vreau explicaţii legate de faptul că, în un an de zile, o zonă a fost dotată cu canalizare, s-a asfaltat şi, de câteva săptămâni s-a stricat tot asfaltul pe o distanţă foarte mare şi se schimbă canalizarea. Întrebarea este dacă a fost pusă post de la bun început şi cine a greşit”, a întrebat consilierul judeţean Vasile Toma.

Lucrările de canalizare din Târgu Frumos sunt programate pentru finalizare la data de 31 decembrie, anul acesta, însă conducerea ApaVital SA este de părere că nu le va termina la timp şi vor avea de plătit restul lucrărilor din bugetul propriu. „În legătură cu lucrările de la această conductă, vorbim de creşterea capacităţii ei. Constructorul nostru e obligat prin contract să facă asfaltarea după canalizare. Din păcate, la Târgu Frumos avem probleme cu constructorul nostru. Problema este că proiectul a fost sublicitat, la suma de 58% din valoarea iniţială. Dacă nu se trece la treabă, hotărâm situaţia în instanţă. Lucrarea trebuie să se termine la 31 decembrie. Dacă intrăm în anul următor, trebuie să continuăm lucrările pe banii noştri” a explicat Ion Toma.

O altă problemă ridicată de consilierii judeţeni a fost legată de alimentarea cu apă din comuna Bârnova, acolo unde instalaţia a fost realizată cu cinci ani în urmă, dar o parte din sate nu au încă apă şi canalizare. „Am avut o discuţie acum trei ani şi ceva despre alimentarea cu apă în Vişan şi mi-aţi spus că într-un an va fi gata. Am fost la o recepţie, când s-a dat drumul la robinet, nu curgea apa. Am fost trimis de cetăţenii din Vişan, eu fiind de loc din acest sat, să întreb de ce nu au apă”, a declarat consilierul judeţean Lucian Ciprian Roşca.

De partea cealaltă, directorul ApaVital SA, Ion Toma a spus că încearcă să se adapteze la ritmul de dezvoltare, însă marea parte a comunei este racordată la sistem de apă şi canalizare. Însă primarul comunei Bârnova, Gheorghe Cazacu, are altă opinie. „În Bârnova avem reţea de apă şi canalizare, dar nu în totalitate pentru satul Vişan. Avem şi aici o conductă principală, dar care acoperă doar zona centrală. În ultima perioadă, satul s-a dezvoltat, iar mulţi au ales să-şi facă locuinţe pe vârful dealurilor, departe de centru şi cer acum să le facem drumuri şi să le tragem apă”, a explicat primarul Gheorghe Cazacu.

Masterplanul de apă şi canalizare, repus în discuţie

Ieri, în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Iaşi, conducerea ApaVital SA a pus pe masă două proiecte importante pentru dezvoltarea infrastructurii în judeţ. Unul dintre ele presupune lucrări suplimentare finanţate din economiile POS Mediu, iar al doilea a fost aprobarea masterplanului actualizat privind extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi. „Am avut economii de circa 30 milioane lei prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, însă foarte târziu ni s-a aprobat să-i folosim pentru alte proiecte. Am avut două aplicaţii, una pe Hîrlău, care este rezolvat atât cu apă şi canalizare şi încă două proiecte pentru altă aplicaţii, care cuprind cinci locaţii pe conducta de la Timişeşti, la podul de la Rotunda, care din 1944 nu a mai avut reparaţii capitale, podul de la Şcheia, staţia de pompare mal Moldova şi o conducă de legătură între staţia de pompare Timişeşti şi capătul drenului. Al doilea proiect este pentru zona metropolitană, pentru construirea a trei rezervoare noi şi reabilităm încă trei”, a completat Ion Toma. Masterplanul presupune investiţii de modernizare şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare, construirea sau modernizarea staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare şi creşterea calităţii serviciilor publice de apă şi canalizare. 

Vezi și Cine sunt consilierii judeţeni care au uitat să mai treacă pe la muncă