Zeci de mii de moldoveni părăsesc ţara, anual

 

* „România este a doua ţară din lume, după Siria, care este măcinată de război, în ceea ce priveşte numărul de persoane care au emigrat în ultimii 10 ani”, este semnalul de alarmă tras de un europarlamentar român * peste şapte mii de ieşeni aleg drumul străinătăţii în fiecare an * cei mai mulţi au vârste curpinse între 20 şi 24 de ani şi sunt în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit * sărăcia din Moldova şi-a spus şi de această dată cuvântul, Regiunea de Nord-Est fiind zona cu cei mai mulţi români plecaţi în străinătate 

 Potrivit raportului „Monitorului Social” publicat de Fundația „Friedrich Ebert” România, 1 din 5 români cu vârste între 25 şi 39 de ani este plecat din ţară pentru mai mult de un an. La nivelul judeţului nostru, mii de ieşeni părăsesc graniţele ţării, exemplu fiind anul 2016, când s-au numărat 7.766 de emigrări temporare şi 1.289 de emigrări permanente. Cum era de aşteptat, Regiunea de Nord-Est conduce clasamentul naţional la acest capitol, cu 33.501 emigrări temporare. „Aceste date vin să completeze raportul ONU publicat zilele trecute care arată că România este a doua țară din lume, după Siria, care este măcinată de război, în ceea ce privește numărul de persoane care au emigrat în ultimii 10 ani, aproximativ 3,7 milioande de persoane. Datele statistice referitoare la migrația românilor, împreună cu cele privind lipsa de locuri de muncă, sunt absolut îngrijorătoare și ar trebui să constituie principala preocupare a oricărui guvern și partid politic aflat la putere care doresc o viață mai bună pentru cetățenii săi”, a declarat europarlamentarul Sigfried Mureşan. Acesta a subliniat că şedințele de guvern și sesiunile de plen ale Parlamentului ar trebui să fie dedicate exclusiv unor inițiative legislative care să urmărească eradicarea fenomenului migrării.  „Când te uiți la cum arată România sub guvernarea PSD - ALDE, care, în loc să progreseze, să se dezvolte, se îndreaptă tot mai mult spre o nouă criză, nici nu este de mirare că tinerii nu pot fi optimiști cu privire la viitorul lor în țară și aleg să plece în străinătate. Primul pas să oprim acest flux de plecări este să schimbăm actualii politicieni care conduc România numai în interesul lor și al partidelor pe care le reprezintă”, a mai spus europarlamentarul.

 

Judeţele Moldovei, campioane la emigrarea forţei de muncă

Sărăcia din Regiunea Moldovei şi-a pus amprenta pe fluxul celor care părăsesc România pentru un job mai bine plătit. Judeţele Bacău, Suceava şi Neamţ au pierdut zeci de mii de locuitori în ultimii patru, care au ales calea străinătăţii. În perioada 2012 - 2016, judeţul Iaşi a pierdut peste 30.000 de locuitori. Cei mai mulţi ieşeni plecaţi temporar în străinătate au vârste curpinse între 20-24 de ani (1.520 emigrări temporare), urmaţi de cei cu vârste cuprinse între 25-29 de ani (1.321 emigrări temporare) şi 30-34 de ani (904 emigrări temporare). Pentru emigrările definitive din judeţul Iaşi, proporţia este relativ diferită. Aici, cei mai mulţi au vârste cuprinse între 35-39 ani (196), 30-34 ani (177) şi 25-29 ani (144). „Emigranti temporari sunt persoanele care emigreaza în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Emigraţie înseamnă acţiunea prin care o persoană care a avut anterior reşedinţa obişnuită pe teritoriul României încetează să mai aibă reşedinţa obişnuită pe teritoriul acesteia pentru o perioadă care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni. Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase”, explică Institutul Naţional de Statistică. Datele privind fluxurile de emigranti au fost estimate pe baza mai multor surse de date, principalele fiind: datele furnizate de oficiile naţionale de statistică din Italia şi Spania, statisticile „în oglindă” privind migraţia internaţională (imigranţii din România declaraţi de celelalte state reprezentând emigranţi pentru statisticile româneşti), datele furnizate de surse administrative.